FIRUL VIETII

22

- Sper ca nu m-a vazut Baby! Asta a fost prima mea grija. Baby trecuse prin acelasi cosmar, M-ar fi durut sa stiu ca ea ar fi asistat la criza asta periculoasa.

- Stai linistita. Baby doarme in camera ei. Nici ea nici Viola nu au fost de fata. Doar Mama. Ea m-a ajutat si ea ti-a injectat tratamentul, cat s-a putut de repede. Te-ai necajit prea tare, draga mea. Totul a fost pe baza de stres. Urmarea: nu vii cu mine azi la atelier. Ramai acasa in pat. Ai nevoie de odihna. Nu ai voie sa te mai gandesti la nimic ce ar putea sa te supere.

Am dat sa protestez. Cum sa nu ma duc cu el? Dar nu m-a lasat sa vorbesc.

- Nu ma face sa o pun pe mama sa te pazeasca! Sti ca nu pot ramane acasa. Sunt ultimele zile pentru finalizare. Trebuie sa fiu acolo.

- Dar vreau sa merg si eu! Vreau sa fiu cu tine!

- Nu!

Stiam ca nu voi mai reusi sa-l fac sa se razgandeasca, si mai stiam ca are dreptate. Am plecat privirea imbufnata.

- Mili, nu te supara, te rog. Stii ca e spre binele tau! Acum trebuie sa ne culcam. Mai am cateva ore de somn pana sa plec.

- Cum o sa rezist eu pana vii acasa?

- Odihnindu-te! Vei sta in pat! Mama iti va da tot ce ai nevoie. Nu ai voie sa faci nici un pic de efort.

- Vreau sa stau in gradina...imi dai voie?

- Mili, te rog sa iei foarte in serios. Ai voie sa stai in gradina...a raspuns el zambind.

- Multumesc, Cris.

Noaptea a trecut repede. Am tresarit cand a sunat ceasul.

- Buna dimineata, draga mea. Sa fi cuminte. Incerc sa vin cat pot de repede. Vreau sa nu ma mai sperii cu asa ceva. Stii ca ai fortat nota toata saptamana trecuta. Au fost evenimente neplacute si foarte solicitante psihic ce au culminat cu nenorocita aia de scrisoare. Dormi acum.

S-a aplecat asupra mea si m-a sarutat scurt, a zambit strengareste, si mi-a mangaiat fata.

- Te iubesc, Emily Lara!

- Eu te iubesc mai mult Cristian Reyn! Am zambit eu dulce. Pot macar sa cobor sa te conduc?

- Nu. Nu poti sa faci asta. Ramai in pat macar pana la amiaz.

M-a mai sarutat o data si a iesit din camera lasandu-ma singura cu gandurile mele. Si aveam o multime de ganduri. Cel mai grav gand era ca inima mea e mai slabita decat am crezut. Oricand ar putea sa se intample ceva ce sa ma afecteze atat de tare inat sa cedeze fara a mai putea fi pornita. Chiar va trebui sa am grija de mine. Insa cum voi trece de sfarsitul asta de saptamana fara sa ma stresez? Nu vedeam cum! Dar ce ar fi sa nu ma mai gandesc la asta! De ce sa ma mai consum? De ce sa nu cred ca iubitul meu va rezolva totul? Va trebui sa gandesc pozitiv de acum inainte. Voi asculta de el. Ma voi odihni cat voi putea de mult. Voi face tot ce va trebui sa ma fac bine. Sa fiu suta la suta in siguranta. Sunt sigura ca logodnicul meu s-a speriat mai tare decat a lasat sa se vada. Il chinui si pe el. Mi-am promis ca de acum inainte voi fi cuminte. M-am intors pe partea cealalta si am adormit neasteptat de repede.

M-am trezit in jurul amiezii odihnita si mult mai relaxata. Cu forte proaspete m-am ridicat din pat si m-am imbracat lejer apoi am coborat in curte.

- Mili, Mili esti acasa! Uau. Super! Hai sa ne jucam.

- Baby, ce mai fac iepurasii?

- Hai sa ii vezi!

Fetita ma lua de mana si ma trase dupa ea pana la tarcurile iepurasilor.