Capitol 56

2.1K 152 22
                                    





- Cât crezi că o să mai țină ? Femeia trecută de a doua tinerețe , cu parul parcă nins de nea , îi zâmbi . Știa despre ce este vorba , știa de durerea femei .
- De ce nu iei tu inițiativa ? Întrebase femeia când prin cap îi trecuse un gând năstrușnic . De ce nu îi oferi tu un impuls ?

Tânăra o privi o secundă , parcă citindu-i gândurile și părăsi casă fără niciun cuvânt . Știa ce are de făcut și știa și unde să-l găsească .

Derek ii spusese acum câteva zile că se stabilise din nou la vechiul lui conac . Iar Emir îi confirmase că nu dorea să ia contact cu nimeni pentru o perioada .

Selin

- Crede-ți că sunteți bine psihic ? Întrebase tânăra bărbatul ce stătea tensionat pe scaunul de terapie . Când vedea acele haine militărește , o durea inima . Parcă ea era cu psihicul la pământ , nu el .
- Habar n-am . Nu știu dacă o să trec de acele traume . Vorbise bărbatul balbaindu-se .

Femeia notase in agenda gesturile și mimica fetei pe parcursul terapiei și constatase că nu depășise nici primul stadiu de acceptare , fiind deja al II-a an in care îi tot trecea pragul cabinetului . Nu știa ce să îi mai facă .

- Este ceva ce vă frământă in interior ? Vreau să spun că a trecut foarte mult timp și nu văd nicio schimbare .
- Gândurile ..
- La ce vă referiți ?
- Gândurile mă omoară ! Nu pot să dorm noaptea știind că l-am lăsat acolo și noi suntem acasă alături de tot cei bun ..
- Cine este el ?

În fața ochilor bărbatului se derulau acele imagini macabre cu un colorit sobru . Retrăia in fiecare zi groaza prin care trecuse pe front . Noapte de noapte se trezea țipând după ajutor . Parcă tot ce era in jurul lui se transforma in război . Colegii lui , țipând după ajutor când detonaseră bomba , când focurile de armă treceau ca într-un joc pe lângă tâmpla lui .

Se simțea ca un lup singuratic deși familia , acum , îi era aproape . Nu crezuse că înrolarea in armata va fi atât de grea și îi va produce asemenea schimbări . Legase prietenii strânse cu ceilalți soldați , dar mai strânsă fusese cu liderul lui . Omul care le ridica mereu moralul deși el era la pământ ..

- Cine este ? Întrebase din nou femeia din fața lui , văzându-l pierdut prin gânduri .
- Damon Koper .. a fost liderul nostru ! Spuse bărbatul cu privirea blocată în podea , de parcă , cauta ceva

Femeii din fața lui , i se luminară ochii auzind numele fratelui ei . Voia atât de mult să-l tragă de limbă dar trebuia să rămână la stadiul de psiholog și pacient .

- Spune-ți-mi mai multe despre acest bărbat . Ce a însemnat el pentru dumneavoastră ?
- Încă înseamnă .. Nu știți cum este să fii la mii de kilometri distanță de casă și fără nimeni apropiat , acel om a fost acolo pentru 60 de soldați când pentru el nu a fost nimeni . Nu am cuvinte suficiente pentru el ..
- S-a întors cu dumneavoastră ?
- Nu .. Ne-a aruncat pe toți in avion și la o secunda a început focul de arme ..
- Credeți că a murit ?
- Este sigur , am așteptat atâta timp un semn , toți am așteptat ..

Femeia blondă deschise unul dintre sertarele biroului și scoase de acolo cel mai de preț lucru pentru ea . Fotografia din ziua nunții ei unde apărea și jumătate de sufletul ei , Sarp .

Întinse bucata de hârtie lucioasă bărbatului și acesta mai să-i scape printre degete la cât de mult îi tremurau .

O privi o secunda , doua , trei .. atingea cu grijă poză și la un moment dat , zâmbise .

- Este imposibil să nu o recunosc pe ea . Nu exista seară când punea capul jos să nu i sărute poza .
- Vă referiți la Melek ?
- Da , știu ca este soția lui . Observ că îl cunoaște-ți .
- V-am arătat aceasta poză cu scopul de a vă spune ca Damon este viu . In seara nunții mele s-a reîntors pe continent .

 I C E R D E R Where stories live. Discover now