" Mami , de ce nu mă vezi ? Sunt chiar aici , în fața ta . Astept să vii la mine , să mă iei în brațe și să mă învârti de câteva ori prin aer , iar eu să râd. Să îmi spui că mă iubești . Cum o faci mereu .
De ce stai în acel colț întunecat , te vreau aici lângă mine , la lumină . Mi-ai spus mereu că soarele este energia noastră , de ce nu vii aici să te înveselești ? Tati e mereu trist când te vede , se ascunde de mine dar simt .
Mami , te iubesc ! Să nu uiți asta niciodată . O să vină timpul când o să mă ti in brațe , așa cum visez în fiecare noapte . Să îmi citești povesti înainte de culcare și să mă săruți pe frunte , de noapte buna.
Te iubesc , mami ! "
Aceleași imagini îmi apar din nou și din nou în minte . Parcă cineva se joacă cu minte mea , cred că oboseala din timpul zilei își spune cuvântul . Niciodată nu am trăit așa ceva , să văd imagini cu un copil în fața mea , care mă numeste mamă , este atât de ciudat .
Ii plătesc taximetristului și cobor bulversată de gândurile mele . Realizez că sunt undeva la marginea orașului în fața unui conac mult prea mare după părerea mea , fără nicio casă în jur , păzit de oameni la fiecare intrare și colț , patrulează chiar și prin curte . Este atât de ciudat . Inteleg că este un om influent în domeniul afacerilor in America , dar atât de păzit mi se pare absurd .
-Bună seara , vreau să vorbesc cu Damon . Îi spun omului care este lângă poartă . Se uită la mine și mă scanează din cap până în picioare urmând să își scoată un telefon mic negru .
- Este o domnișoara care vrea să vorbească cu șeful . Astepta câteva secunde apoi un mic zgomot se aude și o voce se aude .
- Nu poate primi pe cineva acum . Nu este intr-o dispoziție buna . Bărbatul mă privește cu părere de rău și bagă telefon în același buzunar din care la scos acum câteva secunde .
- Vă rog frumos , de-asta sunt aici . Îl pot ajuta , sunt psiholog !
Nu credeam că voi ajunge vreodată să mint pentru cineva . Psiholog !? Ceva mai bun nu puteam găsi și eu . Vreau doar ca namila din fața mea să mă lase să intru odată să vorbesc cu el , brusc a început să îmi fie frig .
- Chiar puteți să îl ajutați ? Vreau doar să fie bine , îi datorăm multe . Îmi spune omul care până acum era feroce și părea că urmează să îmi dea o porție de bătaie sănătoasă .
-Desigur , de-asta sunt aici , v-am mai spus . Vreau să îl ajut !
Nu îl mai las sa vorbească prea mult , nu vreau să aud mai multe laude la adresa lui , dar până și angajații au o părere bună despre el , asta mă uimește .
-O să vă duc eu , dar dacă îmi faceți probleme , o să vă arat ceva mult mai rău , ne-am înțeles !? Mă privește ca un mic șoarece de bibliotecă și eu mă calmez puțin .
-Da , domnule ! Vă asigur că nimic nu v-a merge prost . Eventual doar dacă eu mi-aș lua bătaie , mă rog să nu se întâmple asta , îmi răspund eu in gând în timp ce intrăm in curte . Mergem până la ușa casei și îmi face semn să mă duc singură , deci se pare că de aici mă descurc singură . Mă mai uit odata în spatele meu și îi văd pe toți privindu-mă , Allah , în ce m-am băgat ..
