După noaptea furtunoasă , cearta noastră ne-a adus pe amândoi în același pat făcând lucruri atât de greșite și totuși regret , dar nu prea . A fost prima dată când cineva m-a atins , și nu oricine , a fost chiar el . Bărbatul pe care l-am așteptat toată seara să îmi observe eforturile depuse o zi întreaga , mi-a spus când eram doar noi doi că sunt frumoasă și chiar m-a convins . Când eram goală în fața lui a reușit să îmi alunge rușinea și modul în care mă atingea , mă făcea să mă simt atât de specială . Îi simțeam săruturile fierbinți pe tot corpul și trezea în mine ceva ciudat ce mă făcea să îmi doresc mai mult dar și să mă opresc . Chiar și euforică știam persoana care mă dominase seara trecută , dar mai ales că dimineața exista posibilitatea să nu mă mai cunoască și să nege toată noaptea trecută cu vehemență .
***
Cum mă așteptam , dimineața mă găsește goală printre aserernuturi și totul credeam că a fost un vis până i-am zărit cămașa de noaptea trecută aruncată pe scaun . Îi iau pernă pe care a dormit și îi simt parfumul puternic bărbătesc de mosc .
Livingul era pustiu , exact așa cum mă așteptam și din bucatarie aud câteva zgomote ciudate . Margo căuta de zori ceva prin dulapurile supra etajate și este atât de concentrată încât nici nu îmi sesizează prezentă .
- Bună dimineața ! O salut și tresare speriată punându-și mână în dreptul inimi .
- Prăjiturică , m-ai speriat ! Spune și inchide ușulița neagră . Bună dimineața și tie !
- Cauți ceva anume ? O întreb când mă apropi de espresorul de cafea , luând o cană din suport și punând licoarea magică de care am atât nevoie acum .
- Caut un vas de ienă , dar parcă s-a evaporat și știu sigur că în acel dulap l-am pus . Își pune nervoasă mâinile în șold și privește blatul mobilei . Îmi place să o privesc când are nervi , e atât de drăgălașă . Mă ridic zâmbind de pe scaun și mă apropii de ea sărutându-i obrazul stand , și mă întorc spre dulapul de jos , unde știam că îl pusesem chiar eu acum două zile .
- Cred că este vina mea , am uitat de unde l-am luat și l-am pus aici . Indic locul de unde îl luasem și Margo parcă respiră ușurată .
- Chiar credeam că mă lasă deja memoria . Face o glumă când ia preparatele și le așează stategic în bol . Acum că aproape am terminat , ce ai spune dacă m-ai insoți în grădină la cafea ? Își ia cana de cafea și fără un răspuns din partea mea părăsește camera .
Ajunsă în grădină o zăresc pe Margo la masă , cu cafeaua în mână . Mă așez și eu în fața ei cu grijă pentru că acele scaune se afla direct pe pământ și chiar nu îmi doresc să stric ceva . Privesc bărbații de la pază pe care Damon ia instruit să păzească casa ca pe ceva sfânt și le pot citi oboseala pe chipuri , stau de atâta timp în picioare fără să se miște pentru cădiță câțiva au voie să patruleze și chiar îmi pare rău .
- Băieți ! Le atrag atenția tuturor asupra mea și iau poziția de drepți . Luați o pauza , vă rog ! Le spun când văd că niciunul nu dorește să spună ceva . E un ordin ! Le zâmbesc și câțiva chiar îmi răspund .
- Mulțumim , domnișoara , dar domnul Koper de dat ordine stricte . Îmi raspunde Samuel când se apropie de noi .
- Damon nu este aici , deci vă rog să luați o pauza de câteva ore . Samuel , vorbește cu toți și odihniți-vă câteva ore in camerele de jos . Acesta încuviințează și pleacă cât ai clipi din raza mea vizuală .
Margo mă privește pe sub gene mișelește și zâmbește într-un final , gustând puțin din cafeaua ei .
- La cum îl știu pe Damon , nu o să îi placă asta , nimeni nu dă ordine în afara de el .
- Puțin îmi pasă de ce spune el , Margo . Acești oamenii sunt epuizați , nici măcar nu s-au mai făcut schimburile de tură . Crezi că dacă se întâmpla ceva , v-or fi in stare să protejeze ?
- Draga mea , ai fii surprinsă ! Exclama ea când își așează ochelari de vedere mai bine . Damon a recrutat pentru pază doar soldați din Afganistan care sunt obișnuiți în situații critice .
- Soldați adevărați ?
- Da , Damon le-a oferit posibilitatea de a rămâne in țara alături de familiile lor , riscurile aici sunt minore pe lângă război .
- De ce ar face asta ?
- Pentru că deși este rece , dur care ar calca pe cadavre pentru a obține ce își dorește , este om . Știu că nu îl înțelegi foarte bine , pentru că într-adevăr este de neînțeles dar are o inimă . Are o inimă plină de cicatrici care îl macină însă care vede că se merită , tot timpul acționează , dar din umbra cum îi place lui .
- Îl cunoști de mult timp ? Curiozitatea mă roade pe interior ca să nu îi pun această întrebare . Voiam să mai aud o părere , alta ca cea spusă de Derek , despre acest bărbat misterios .
- Încă de când a construit această casă , fortăreața defapt .
- Acum cât timp ?
- Șapte ani cred că au trecut . Dar atunci , era altă persoană .
- La ce te referi ?
- Mă refer la faptul că , în primele săptămâni nu îl știam vizual . Dimineața îmi lăsa o fisă cu preparatele pe care le dorea seara și instrucțiuni în ce camere aveam voie să pătrund și unde să fac curat . Venea seara foarte târziu , uneori nici nu se atingea de mâncarea mea și mă întrebam cât o să mai reziste în felul aceasta . Pana într-o zi ..
- Ce s-a întâmplat în acea zi ?
- L-am găsit leșinat în bucatarie , era inconștient de ore bune așa că primul lucru pe care l-am făcut a fost să îi sun medicul . Aveam reguli stricte impuse de el , nimeni nu trebuia să stie ce se petrece în casă așa că ambulanța era exclusă . După investigațiile medicului , in acest timp fiind doar la căpătâiul lui , mi-a spus că nu se alimentare mai deloc un timp îndelungat .
- Asta face și acum ..
- Știu , dar în acea zi m-am speriat teribil . Am așteptat să se trezească , nu m-am dezlipit nicio secundă de el , iar când s-a trezit am purtat o discuție de zile mari care s-a lăsat cu scandal dar ieșisem triumfătoare . În fiecare dimineața îl forțam practic sa mănânce și seara îl așteptam acasă ca să mă asigur că el respectă ce ia spus medicul .
- Exact ca o mamă ! Șoptesc zâmbind spre ea .
- Poți să o numești și așa , chiar dacă nu se schimbase mai deloc eu îl vedea ca și cum ar fi fost și este copilul meu . Știi , Melek , prezenta ta aici îl schimbă . Îmi raspunde ea nostalgica uitându-se undeva în zare .
- La ce te referi , este același om , nu văd nimic schimbat .
- Te contrazic , Damon la început nu scoatem niciun cuvânt , acum a învățat să comunice .
- Poate cu tine este diferit dar noi nu comunicam niciodată , mereu se termina cu o ceartă .
- Melek , el nu vrea să fie așa , se chinuie cu el și se învinovățește pentru tot ce s-a întâmplat și se întâmpla în jurul lui .
- Este posibil ..
- Sunt convinsă că știi de ce boală suferă și nu îndrăzni să mă contrazici . Chiar dacă el nu mi-a spus m-am documentat și am aflat singura , și mai știu că într-un mod miraculos , tu îl repari .
Nu poți repara un om , acele bucăți sparte niciodată nu v-or fi la fel niciodată și un suflet pierdut este greu de regăsit . Damon nu știu dacă se va mai regăsi vreodată sau dacă își dorește asta . Un bărbat greu de înțeles , după noaptea trecută a dispărut brusc și nici nu știu dacă atunci când va veni acasă se va comporta ca și cum între noi aseară s-a întâmplat ceva sau pur și simplu să mă ignore ca și până acum .
Spre amiază când mă hotărâsem că prea mult soare îmi este de ajuns , merg spre intrarea casei . În drum spre scări aud soneria și fug spre ușă , aveam o urmă de speranță că în spatele acelei uși se află bărbatul pe care îl căutam azi dimineața în camera mea . Deschid cu bucurie și când văd persoana din fața mea , parcă îmi e și mai dor de bărbatul cu ochii negri .
- Bună scumpo ! Deranjez ? Îmi vorbește femeie suplă aranjată după ultima revistă de modă și cu o postură impunătoare . Constat că o analizez prea mult și mă dau intr-o secundă în spate oferindu-i loc pentru a intra .
- Nu mă așteptam să vă revăd spre curând . Spună când o ghidez spre camera de zi , oferindu-i un loc .
- Conseder că trebuie să discutăm în privat evenimentele de noaptea trecută , știu că te-am lăsat puțin în aer cu toată situația . O privesc cum se așează cu elegantă și își lasă geanta undeva lângă ea .
- Doriți să vă servesc cu ceva ?
- Un ceai de sunătoarea te rog , este ceaiul meu preferat , dar nu foarte concentrat . Este atât de ciudat că aveam și gusturi in comun cu aceasta femeie dar și aceeași ochi . Revin în cameră cu două cești de ceai aburinde și mă așez în fața ei .
- Știu că ai multe întrebări să îmi pui , dar te rog pentru început ascultă mă pe mine . Am luat această decizie de a te pune pe tine , În funcția de director pentru că am văzut potențial devotament , sinceritate și umanitate . Tu ești perfectă pentru asta și crede-mă că știu că am luat cea mai bună decizie din toată viața mea .
- Știți, este o decizie foarte greșită.
- Niciodată ! Doar vreau să știi că eu voi fi lângă tine tot timpul și te voi susține mereu și nu mă întreba de ce vreau să fac asta , dar asta simt . Acum te rog , acceptă-mi oferta .
- Doamnă ..
- Spune-mi Anette , te rog , vreau să fim apropiate .
- Anette , eu nici nu sunt avocat mai am un an până voi promova credeți că acei oameni o să aibă încredere în mine știind că nici studiile nu mi le-am terminat ?
- Draga mea , nu îți face probleme , Damon Koper s-a gândit la tot , a asezat bine piesele de șah pe masă ...
