❗Povestea este publicată la editura Stylished Books❗
Amanda nu vorbește. Când inima i-a fost distrusă și-a pierdut și glasul odată cu bucuria. Și-a păstrat însă inocența. Poartă și o cicatrice care să-i amintească mereu ce a pierdut într-o nenorocit...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Stau întinsă în pat și privesc tavanul, simțind cum fiecare măruntaie din trupul meu se revoltă. Dar, chiar și așa, am un zâmbet tâmp pe față și nici măcar atunci când Lillien deschide ochii nu pot să-l reprim.
― Neața' , cumnată! șoptește cu o voce somnoroas ă, întinzându-se până când îi pocnesc oasele.
Iau o pernuță și o arunc spre ea, dar vede la timp reacția mea și o prinde cu îndemânare. Chicotește și o aruncă înapoi spre mine, dar anticipez și eu asta, așa că o prind în momentul în care ajunge aproape de fața mea.
― Arăți minunat, să știi! Pari fericită.
Și sunt. Nu-mi vine să cred, dar chiar sunt.
Noaptea trecută Lillien a insistat să mă aducă ea acasă, iar după multe insistențe, Blaise a cedat. I-am povestit ei și Ariei tot ce am vorbit cu Blaise, dar nu regret. Mă simt bine că pot vorbi cu ea deschis.
Îmi iau telefonul de sub pernă și scriu:
,, Și tu pari fericită, Lillien. "
În loc să întind telefonul sprea ea, aleg să îi trimit un mesaj. Își dă seama atunci când îi bipăie telefonul.
― Mi-ai trimis mesaj. Bună idee! Sunt, Amanda, dar fericirea îmi este umbrită de faptul că trebuie să ne ascundem mereu.
,, Încă nu ești pregătită să afle și ceilalți cine ești tu? " scriu, dorindu-mi ca prietena mea să se simtă bine cu ea, cu persoana ei.
Oftează și se ridică în capul oaselor, cu o expresie de parcă ar vrea să vorbească despre orice altceva.
― Nu cred că voi fi vreodată pregătită, recunoaște. În fine, ce facem astăzi?
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
