❗Povestea este publicată la editura Stylished Books❗
Amanda nu vorbește. Când inima i-a fost distrusă și-a pierdut și glasul odată cu bucuria. Și-a păstrat însă inocența. Poartă și o cicatrice care să-i amintească mereu ce a pierdut într-o nenorocit...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Nu-mi vine să cred că el este aici. Să fie doar o coincidență sau mă urăște atât de mult și a venit aici intenționat, să mă chinuiască?
Lidia ne face cu mâna și vrea să se așeze lângă mine, însă Blaise îi spune ceva la ureche, iar în locul ei se așază el.
Ce naiba?
Și Alec pare surprins să-i vadă aici.
Aș vrea să cred că este o coincidență, dar aș fi mult prea naivă ca să mă las prostită în felul ăsta. Mă uit în față cu tot trupul încordat și iau o gură de popcorn pentru a părea indiferentă.
― Ce faceți aici? îl întreabă Alec, drăgându-și glasul.
― Am venit să ne uităm la un film, evident. De ce? Vă deranjăm? întreabă și se uită în special la mine.
Aprob din cap în timp ce privirea mea aruncă fulgere, dar el se preface că nu vede.
― Nu, este destul loc pentru toată lumea, răspunde Alec fără va vadă gestul meu.
El este prea drăguț ca să-i spună adevărul.
Filmul începe, iar în sală se face liniște. Deși trec zece minute de când filmul rulează eu nu mă pot concentra. Brațul lui Blaise este foarte aproape de al meu, iar mirosul lui îmi ajunge până la nări cu ușurință. A trecut doar câteva ore de când ne-am sărutat, iar amintirea atingerilor mă face să mă simt incomod. El este la o întâlnire, iar eu la fel ― la una falsă. Pare că avem o întâlnire dublă, iar asta este mai mult decât jenant.
Tresar când îmi duc mâna la popcorn și îi loc să ating cutia, ating mâna lui care la rândul ei s-a întins spre cutia de pe picioarele mele. Ochii mi se măresc. Îmi trag mână ca arsă și privirile ni se unesc prin semi întunericul din sală. Toată lumea înafară de noi se uită la film.
Și Lidia are popcorn, așa că de ce mănâncă de la mine?
Aș vrea să-i pot citi în momentul ăsta expresia de pe chip, dar este ca o carte închisă. După copertă nu te poți lua întotdeauna.
Ne desprindem privirea cu greu. Încerc din nou să ajung la popcornul meu și de data asta și reușesc. Încep să cred că Blasie se servește de la Lidia, dar imediat după ce iau mâna apare a lui. Ia două bucăți și le bagă în gură rânjind. Îmi dau ochii peste cap, dar îl las să mănânce de la mine fără să protestez într-un fel.
Filmul este aproape pe sfârșite când Alec se apleacă și îmi șoptește la ureche că i se pare foarte ciudată apariția prietenului său. Chicotesc, iar cu coada ochiului îl văd pe Blaise privindu-ne cu maxilarul strâns. Sunt absolut sigură că nu a auzit ce a spus Alec, așa că de ce se uită așa?
