Capitolul 28

6.2K 365 72
                                    

- Te iubesc! îi șoptesc printre lacrimi, înainte să îmi apropi buzele de ale sale și să i le prind într-un sărut prin care încerc să îi arăt tot ceea ce nu sunt capabilă să îi spun în față, iar el nu ezită nici un moment, mă lipește de pieptul său și îmi sărută buzele cu aceeași foame.

Îl iubesc pe Alex cel grijuliu, dar mă înfior și mai tare când renunță să mă protejeze și nu își mai înfrânează dorințele, îl ador atunci când mă sărută în felul ăsta, carnal, sălbatic și când își plimbă grăbit, dar atent, degetele pe spatele meu.

Încă îmi simt lacrimile curgând pe obraji, dar nu mi le pot înfrâna când în minte îmi sună vocea lui rostind acele versuri. Nu mi l-am imaginat niciodată atât de romantic, nu pare genul de bărbat care face asta pentru o femeie, dar uite că pentru mine a făcut-o. A fost felul lui de a-mi spune Te iubesc! și, sinceră să fiu, nu îmi doresc să o fi făcut în alt mod.

Sunt atât de multe lucruri pe care nu le știu despre el încât mi se face frică! Mi-e frică de ceea ce aș putea afla, însă, în egală măsură, știu că nu mă voi simți, în nici un alt loc, mai bine protejată și mai în siguranță ca în brațele lui.

Știu că nu este un bărbat perfect, știu că are o mie și unu de defecte, că va veni un moment în care mă va dezamăgi, îmi va rupe sufletul în fâșii lungi îmbibate în durere și inima în cioburi roșiatice ce niciodată nu se vor mai putea lipii sau coase la loc, altul în care mă va face să îl iubesc și mai mult, să îl ador și să îl doresc cu fiecare celulă din corp, dar cu toate astea sunt sigură că doar în brațele lui mă voi simți acasă, doar el îmi va putea aducea senzația asta de liniște și doar lângă el mă voi putea simți ca acum: iubită, apreciată, dorită și respectată!

Mă las purtată de intensitatea cu care mă sărută și îmi golesc mintea de orice gând ce încearcă să își facă loc. Poate că am început eu jocul dintre buzele noastre, dar el a preluat conducerea, transformând sărutul flămând în unul dulce, tandru ce îl simt până în adâncul sufletului. Își mișcă atât de ușor buzele peste ale mele încât cred că are impresia că va rămâne fără ele dacă le devorează prea repede, ca și cum s-ar consuma dacă le-ar săruta mai cu poftă.

Sărutul său mă trezește la viață, îmi pune tot sângele în mișcare și mă face să renunț la orice urmă de rușine, lăsând să iasă la suprafață cele mai întunecate și ascunse dorințe ale mele, am încredere în Alex, am sentimentul că orice aș face nu i se va părea exagerat și nici nu mă va lua în derâdere, în cel mai rău caz se va amuza de stângăcia mea în a face lucrurile și mă va tachina cu anumite gesturi pe viitor, dar nu o va face niciodată în sensul rău.

Îmi îndepărtez ușor buzele de ale lui atunci când nevoia de aer devine indispensabilă și îmi lipesc fruntea de a sa, în timp ce încerc să îmi reglez respirația și să îmi stăpânesc impulsul de a nu sării pe el la propriu. Moliile, din stomacul meu, s-au transformat în fluturi cu aripi atent pictate în culorile curcubeului, ce mi-au invadat tot corpul și mă fac să îmi doresc să fiu a lui, să îl simt în toate felurile, să mă pierd în brațele lui, să îl simt tremurând de dorință datorită mie.

- Este greșit să te doresc, să îmi doresc să fiu a ta? Acum? Aici? întreb curioasă când respirația mi se mai reglează nițel.

- Nu , iubito. Pentru că și eu îmi doresc același lucru, îmi doresc să mă pierd în tine, să te fac a mea, să te sărut până rămâi fără aer, până când luna va fi înlocuită de soare, noaptea de zi, teama de curaj!

Nu spun nimic, nici măcar nu știu ce aș putea spune, mi-e teamă să nu stric momentul ăsta, așa că prefer să tac. Mi se pare totul atât de romantic, atât de frumos! Cu Eduardo nu am avut niciodată parte de astfel de momente. Poate doar la început, de fapt, la început, chiar a fost frumoasă relația noastră. Mă făcea să mă simt frumoasă și importantă pentru el. Săruturile lui erau tandre, însă niciodată nu m-au făcut să zbor și nici nu mi-au adus primăvara în suflet așa cum o fac ale lui Alex. Atingerile lui nu m-au făcut, nici măcar o dată, să tremur în felul în care o fac atunci când palmele iubitului meu se plimbă pe pielea mea, parfumul pielii lui nu a fost niciodată un drog pentru mine, așa cum nici de buzele lui nu am fost nici măcar o clipă dependentă.

Împletind Iubirea - Varianta RescrisăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum