Aleasa regelui cu colti

Capitolul 46

-Ai aflat ceva de Roseman?

-Acum ca i-ai aflat prenumele, nu o sa-i spui pe el?

-Te-am intrebat ceva, Edward. marai regele la el, in timp ce isi sufleca manecile camasii.

-Nu. A disparut fara urma. Si a luat masina.

Christian ofta nervos. Nu mai avea vesti de la ea de mai bine de jumatate de zi si nu ii placea cand cei aflati in colborare cu el sau sub jugul lui fac lucruri fara sa il anunte.

Adam intra in incapere, scotand din vesta sa un plic de un alb imaculat.

-Majestate, plicul acesta a ajuns cumva in mainile mele. Imi vedeam de treburile mele si mi-a aparut deodata la picioare.

-Pleaca, Adam.

Vampirul lasa scrisoarea ce fu prinsa imediat de mainile regale si disparu.

-Recunosti sigiliul?

-Nu, nu cred....Ala e un trandafir sau mi se pare mie?

-E doar o mazgaleala! Dar nu e cel al familiei Roseman.

-Doar deschide-o!

Citira amandoi randuri-le. Nu erau multe si nici foarte explicite. In anumite privinte.

Majestate,

Te rog sa iti respecti promisiunea si sa inapoiezi pe Anna Balker in siguranta Consiliului Vanatorilor. De asemenea, te voi ruga sa o tii departe de castel. Pe ea si pe restul vanatorilor. S-ar putea sa nu mai ajung la castel pana cand cele trei luni se vor termina. Asa ca inventeaza tu ceva. Ca am plecat de capul meu, nu stiu. De asemenea, vei mai gasi cateva cuvinte scrise pe o bucata de hartie in plic. Te-as ruga sa i-o dai Annei cand o sa fie in siguranta.

O vei gasi chiar in apropierea castelului tau. Sub podul ce e peste trecatoarea Nigly-cel acoperit in intregime de urzici-vei gasi o piatra aruncata chiar la marginea dreapta a acestuia. Ridic-o. La mijlocul podului o sa gasesti o gaura in care se va potrivi perfect. Podul se va deschide. E o trecatoare ascunsa, protejata si de magie. Tu si cei pe care ii vei lua cu tine trebuie sa sariti inauntru. Acolo veti gasi o pesterea. Apuca coridorul din mijloc. La capatul ei vei gasi pe razvratiti.

Salveaz-o pe Anna Balker!

Mostenitoarea lui Roseman,

aliat temporar si dusman pana dincolo de moarte.

-Ceva nu e in regula....

-Anume ca am scapat de ea? Trebuie doar sa o salvam pe Balker si gata!

-Ceva e putred la mijloc. Nu ar fi lasat-o ea pe Balker. Nu s-ar fi bizuit pe cuvantul meu...

-Ei, bine, trupele sunt deja pregatite, dupa cum le-ai dat ordin acum ceva timp. Sa o facem si pe asta si numele de Bella Roseman o sa dispara din aerul nostru. Pff, si ea care voia sa-l tina ascuns...!

Lupul Umbrelor urmari toata scena si astepta ca regele impreuna cu cei alesi de el sa ajunga la pod. Apoi pleca. Isi indeplinise misiunea, ba chiar si adaugase ceea la ce Izabella se gandea inainte sa se arunce in prapastie, biletelul pentru Anna. Stia foarte bine ce pedeapsa ii aduce incalcarea promisiunii date unui om ce a murit in numele lui.

Se intoarse la barlogul lui, dar mai inainte cobori in prapastie. Urla la cer si se ridica in picioarele din spate. Privi cu mila bucatitele de carne ce se rupsesera de pe trupul Izabellei si baltoaca de sange in care zacea. Nu avea cum cazatura sa nu ii fie fatala. Ii ridica trupul ce incepea sa-si piarda roseata vietii si printr-un urlet, fu invaluit de un soi de nor negru ce il transporta intr-o pestera. Poate ca era chiar aceiasi in care vanatoarea isi petrecu ultimele clipe. Un lac ce nu avea in lungime mai mult decat corpul Izabellei, dar ce parea foarte adanc primi cu un murmur bucuros corpul neinsufletit ce incepea sa se scufunde, cautand fundul pe care sa zaca pana apa avea sa ii descompuna carnea. Lupul se gandi ca asa ii mai indeplinise o dorinta. Ii duse corpul in apa si nu-l lasa la foamea hidoasa a jivinelor ce ar fi prins imediat mirosul sangelui.