Aleasa regelui cu colti

Capitolul 27

-Cum naiba am ajuns aici?!

-Domnisoara, va rog sa va calmati!

-Am intrebat ceva! Si scoate firele astea din mine!

-Regele v-a adus aici. Va trebuie odihna din cauza ranii de la piept. Dumneavoastra nu ati facut asta si ati lesinat.

-Gata, am inteles si m-am calmat. Cat e ora?

-Noua.

-Seara?!

-Dimineata.

-Adica am dormit pana acum?! M-ati sedat, mi-ati dat somnifere, ce mi-ati facut?!

-Domnisoara, apropiatii dumneavoastra am sugerat somnifere pentru a va odihnii.

-Eu nu am apropiati aici! Trimite o asistenta la mine.

Doctotul iesi, informat si el de cine era fata ce zacea in salon. O asistenta tinerica intra in salon cu zambetul pe buze. I s-a spus ca domnisoara e o persoana foarte importanta, dar nu i s-a spus si numele de Roseman.

-Cu ce va pot ajuta?

-Am nevoie sa ma ajuti cu niste lucruri. Vreau sa imi faci rost de o peruca neagra, o masca alba, haine de spionaj sau ceva sa imite, doar ai vazut si tu filme, un pistol cu tranchilizant, niste mini bombe fumigene si ceva care sa-mi schimbe vocea. Am nevoie urgent de astea si ai face bine sa nu spui nimanui. Deci?

-Pai...o sa incerc sa fac rost de ele.

Asistenta iesi buimaca din salon incercand sa nu uite ceea ce trebuia sa-i aduca acestei domnisoare importante. Izabella se bucura de liniste, nutrind planul inofensiv impotriva lui Christian. Ceva chiar inofensiv, ce o sa-l lase mai sarac cu vre-o 70 de mii de euro. I-a spus ca o sa-i para rau. Si nici Judy nu scapa. Trebuia gura aia a ei sa le povesteasca lor si sa o mai si interneze in avans in spitalul de nebuni!

O ora mai tarziu asistenta intra, imbracata in haine civile, in salon carand doua pungi.

-E tot ceea ce mi-ati cerut, desi am facut destul de greu rost de arme. Dupa cum aratati avem aproape aceiasi masura la haine.

-Multumesc mult! Am nevoie sa nu lasi pe nimeni sa imi intre in salon. Nici macar doctorul. Inventezi tu ceva. Si lasa si geamul deschis, pentru orice eventualitate.

-Am inteles.

-Multumesc...?

-Melisa!

-Multumesc, Melisa!

-Pentru nimic!

Mask se echipa. Isi prinse parul strans intr-un coc, dupa care si-l acoperi cu peruca scurta, isi lua costul ce o strangea un pic. Semana intr-un fel cu cel al Larei Croft. Cizmele cu toc ii ajungeau aproape pana la genunchi. In curea de la pantaloni isi baga pistolul cu tranchilizant si bombele fumigene. Isi privi reflexia neclara in geam. Isi puse masca alba in antiteza cu restul costumatiei. Iar o masca. O alta masca...

Ranji pe sub masca ce ii acoperea toata fata. Iesi cu greu din clinica, incercand sa nu atraga nimanui atentia. Inainte sa sara pe geam vazu mica sticluta de elixir pe noptiera pentru medicamente, deci nu ii vor simti mirosul. Fu nevoita sa dea un ocol de jumatate de ora prin padure ca sa nu fie observata de varcolacii ce misunau pe poteci. Ajunsa la casa Alpha-ului, se piti langa geamul intredeschis al bucatariei, de unde auzise voci.

-Cine v-o fi pus pe voi sa va imbatati, nu stiu! Acum luam micul dejun si peste o ora, doua pranzul!

-Haide, draga, tot nu ti-a trecut?

-Nu! Cu voi nu se poate intelege omul! Ma duc la spital, sa vad daca s-a trezit Mask.

Perfect! gandi Izabella, in timp ce se puse paralel cu peretele usii de la intrare. Judy iesi furioasa, fara sa o observe. Mask o lasa sa faca un pas, apoi ii puse mana la gura, o imobiliza si intrara in casa.