Aleasa regelui cu colti

Capitolul 31

-Buna dimineata!

-Buna seara! spuse Izabella, privind pe fereastra.

-Mai esti suparata?

-Tu ai dormit cu mine?

-Toata lumea a adormit. Deci?

-Ce?

-Ti-a trecut?

-Ce?

-Of, Izabella!

-Glumeam si eu! Da, acum ma simt mai bine. Am uitat sa te intreb. Ce mai e cu Andy?

-Pai...am zis sa ne dam o sansa.

-Adica esti cu el?

-Da!

-Ow, Anna, ce dragut! Acum chestii serioase. Ce culoare vrei sa aiba rochia de domnisora de onoare?

-Izabella!

Cateva perne zburara prin aer, nimerind diferite obiecte.

-Stii, ar cam trebui sa plec.

-Da, ar trebui.

-Dar nu o sa o fac.

-Stiam.

Dupa ce aruncara o privire la ceasul ce indica ora opt a serii, fetele parasira etajul. In sufragerie, James si David se uitau la un meci de fotball, iar din bucatarie se auzeau vocile parintilor Izabellei. Pe masuta din fata invalizilor se aflau doua doze de bere, floricele si ciocolata. Ca la un semnal, Izabella si Anna se napustira spre masuta, facandu-l pe David sa tipe.

-Eu am vazut-o prima!

-Ba nu, Anna! Eu am vazut-o! Da-i drumul!

-Nu! Tu da-i drumul!

-Ce se intampla? silueta domnului Roseman aparu si ea in peisaj.

-Astea sunt nebune! Nebune de legat! Si voi aveti incredere in ele sa le lasati sa ne conduca?! Oameni buni, opriti-le ca se sfasie pe cateva bucatele de ciocolata!

In timp ce David se plangea, James si Michael stateau cat se poate de relaxati si priveau amuzati scena. Izabella isi intuneca ochii, ceea ce o facu pe Anna sa ezite, ca mai apoi sa traga si mai tare de micul pachet rosu.

-Fetelor, o puteti imparti! spuse James amuzat, stiind ce aveau sa raspunda.

-Nu! Ciocolata si inghetata nu se impart! spusera amandoua deodata.

-Parca era ciocolata si baietii! protesta David.

Desi era cat se poate de amuzant sa le vezi pe cele doua cum mai ca isi scot ochii pentru acea ciocolata, James hotari sa intervina.

-Fetele, sa stiti ca e amaruie.

Instantaneu dadura drumul tabletei, lasand-o sa se rupa la impactul cu parchetul.

-Si de ce n-ai zis asa de la inceput?!

-Grozav, acum imi e pofta de ciocolata! mormai Izabella.

-Iza, cred ca mai am niste batoane de cu ciocolata si alune ramase in dulap!

-Cine ajunge prima mananca cate vrea!

-Asta sa o crezi tu!

Conversatia fu spusa prea repede ca baietii sa o poata digera cum trebuie. Cert e ca au auzit usa de la intrare cum e trantita cu forta.

-Doamne, iarta-ma! spuse David facand semnul crucii. De unde stiai ca nu le place ciocolata amaruie?

-Sa zicem ca am ghicit. raspunse acesta, zambind strengareste catre domnul Roseman ce parasea sufrageria.