Aleasa regelui cu colti

Capitolul 40

-O sa moara....

-Nu o sa o mai vezi in viata....

-O sa o ai pe constiinta....

-O sa moara....

-Nu!!!

Tipa din toti rarunchii, trezindu-se speriata si transpirata. Inima anunta sa-i sara din cutia pieptului, iar ochii o usturau. Dupa cateva secunde usa camerei se izbi de masuta aflata in spatele ei. Parintii ei intrara in camera imbracati in pijamale si cu corpurile in alerta. Fetele li se relaxara cand isi vazura fiica in pat. Tatal ei ofta si se reintoarse in camera, in timp ce mama sa se aseza langa ea, fortand-o sa bea din paharul lasat special pe marginea patului.

-Din nou?

Nu reusi decat sa dea din cap in semn de aprobare, aruncandu-se in bratele mamei. Dupa cateva minute de liniste in care planse infundat, vorbi.

-Iar ele...Mi-au spus ca va muri, ca nu o sa o mai vad in viata...

-Anna, nu ai de unde sa stii ca e Izabella. Fratele tau m-a sunat inainte de masa si el e ok si pe altcineva...

-Altcineva nu mai e pus in situatia aia! Ea e....despre ea vorbesc vocile. Mi-au si aratat-o o data...

-Cum adica ti-au aratat-o?

-In al doilea vis...era imbracat in negru si mergea printr-o padure intunecata, dar corpul i se distingea. Apoi, visul s-a focusat pe fata ei. Ochii nu mai erau ai ei...

-Anna, stii prea bine ca ochii Izabellei isi modificau pigmentul doar in anumite situatii, poate vremea, starea ei de spirit....

-Nu, mama. Ceva era schimbat. Avea ochii negri, dar inafara de asta, erau goi. Deodata, mi-a zambit. Si-a contorsionat buzele in acel ranjet care te baga in pamant si te scoate inapoi. M-am infiorat, apoi secventa iar s-a schimbat. Era langa un copac inalt, in forma de tarantula. Nu stiu cum sa-ti explic...si era inconjurat de un paraias de ceva ce semana cu focul sau poate lava. Apoi au aparut niste tentacule mai negre decat padurea si au apucat-o de fiecare parte posibila a corpului, dezmembrand-o si apoi.....apoi au inceput vocile.

Doamna Balker reusi sa-si faca fiica sa adorma, coborand dupa in bucatarie de unde se auzeau glasuri soptite. Se aseza resemnata pe un scaun, in timp ce Michael, Erika si sotul ei o priveau cu ochii grei.

-Nu stiu ce sa mai fac...mormai ea luandu-si capul in palme. Dupa fiecare noapte cu visele astea se simte din ce in ce mai rau, ajunge ziua sa nu se mai poata tine pe picioare, sa trebuiasca sa-i dau cu forta sa bea dintr-un pahar cu apa!

-Draga, stiu ca te framanta, dar nu trebuie sa te consume. O sa gasim o solutie...

-Cum poate sa nu te ingrijoreze, Erika?! E vorba si de fiica ta aici!

-Nu avem de unde sa stim ca e adevarat ceea ce Anna...

-Si acum ce? O sa negati cu totii? Ati uitat ce s-a intamplat cand Izabella a visat ca Anna o sa cada de pe scari si ca o sa aiba mana in ghips? Sau cand Anna a visat ca Jeremy o sa-i aduca Izabellei acea vaza de ziua ei si ca o sa plece?

-Kath, stii ca mama le-a analizat atunci si a spus ca ele nu sunt clarvazatoare.

-Stiu, Michael, dar daca ele pot comunica intr-un fel? Daca pot vedea in viitorul apropiat? Ganditi-va, toate acele dati au fost doar cu cateva ore inainte.

-S-ar putea sa aiba dreptate, dar cert e ca Anna nu e bine. Daca acele voci de care ea zice incearca sa o avertizeze in legatura cu Izabella? Au gasit, poate, cea mai apropiata persoana care se gandea la ea si...