Aleasa regelui cu colti

Capitolul 21

Izabella pov*

-Ce cauti aici? intreb nedezlipind lama cutitului de a lui.

-Ar trebui sa intre acelasi lucru. Ti-a zis cineva cine are voie aici?

-Dar tie ti-a spus cineva cine sunt eu momentan?

-Stai o secunda sa mai gasesc o intrebare, ca vad ca asa o tinem...spune el facand sunetul ala de gandire.

-Iritant...spun eu si arunc cutitul in panoul unde ii e locul.

-De cat timp esti aici?

-Pai, Adam mi-a spus ca vrei sa vina cineva sa te anunte de ora. Si cum eram prin apropiere, am zis sa ii scutesc de o sarcina.

-Mai intreb o data: De ce esti aici? Ce iti iese?

-Voiam sa discutam, ce-i drept.

-Nu inteleg ce am avea noi de discutat, majestate.

-Cand te-am gasit in camera mea, mi-ai promis un raspuns la o intrebare. Ce zici daca imi raspunzi la ea, duminica, la o plimbare?

Am ramas blocata pe moment. Uitasem de aia. La cate lucruri se intampla...si acum ma santajeaza! La ce ma asteptam oare? Sa nu intrebe, macar, ce a insemnat iesirea aia?

-Deci?

-Nu. spun eu si ma intorc; cumva, iesirea din sala a devenit foarte indepartata, iar pasii mei nu reusesc sa ajunga acolo. Deodata ma simt oprita si un fior rece, dar electrizant imi strabatu corpul. Pielea mi se facu precum cea de gaina si ma simteam gata sa cad din picioare. Mi-am smucit mana din cea a lui Christian si m-am intors cu fata spre el.

-Cum adica nu?!

-Regele nu e obisnuit sa i se spuna ,,nu''?! intreb eu sarcastica.

-Nu ma lua la misto, punga de sange! Considera-l un ordin!

Am inceput sa respir scandat. Iar singura sansa sa nu izbucnesc iar in fata lui e sa-mi descarc energia negativa. Asa ca mi-am intins mainile in fata pentru a-mi dezmorti muschii ca mai apoi sa afisez unul dintre zambetele mele diabolice ce prevestesc dezastru.

-Punga de sange, asa-i? Ce interesant! Si Edward mi-a zis acelasi lucru odata!

In urmatoarea secunda pumnul meu a facut contact cu fata lui, ceea ce l-a dezorietat si l-a facut sa se clatine. Profitand de ragazul de care el avea nevoie, i-am aplicat un picior in torace, ceea ce l-a pus la pamant. Mi-am asezat un picior pe abdomenul lui, simtindu-ma mai bine.

-Uite care-i faza, daca ai fi trecut pe la birou ai fi aflat de ce nu pot veni. Si nici tu, ce-i drept. Acum, ma scuzi, dar nu am timp si nici dispozitie ca sa-ti povestesc tie despre ceva ce trebuia sa sti. Afla singur!

Am iesit din sala de atrenamente, iar Adam se afla la usa.

-Cand am zis sa-mi trimiti pe cineva, nu m-am referit la molusca aia pe care voi o numiti rege! ii replic eu cu dezgust la pronuntarea apelativului de rege.

-Domnisoara, regele a intrebat de dvs. si nu...

-Si nu ma intereseaza! Daca nu esti in stare sa iti ti pliscul, Adam, o sa ma descurc singura de acum! Multumesc pentru nimic!

In drumul spre camera mea, am daramat si cateva obiecte ce m-au facut sa rostesc cateva cuvinte nu foarte ortodoxe. Limbile ceasului au trecut de 8:30, asa ca am intrat la un dus de cateva minute si m-am imbracat cu hainele purtate la micul dejun.

Un oftat mi-a parasit gura cand am iesit din camera si am vazut pe noptiera dosarul lui Sirius si cartile luate din biblioteca. Datorita iesirilor mele si noptii petrecute cu Louis si Chloe, nu am apucat sa arunc nici un ochi pe ele. Probabil o sa mai citesc pe drum din cartile alea. Sau nu, o sa trebuiasca sa citesc despre varcolaci acum! Cine stie ce traditii au si ei!