Vă rog insistent să lăsați această carte din mână dacă vă apucați de ea și să vă îndreptați spre cărțile cu adevărat bune de pe acest site, cărți care merită cu adevărat!
Nu va lasati pacaliti de numarul mare de vizualizari. Cartea are greseli de sc...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
-Wow...
-Aha, acum ma crezi?!
-Da...
-Esti sigura ca nu vrei sa te duci sa dormi? Am auzit ca azi ai avut o zi grea la birou si maine e una noua...
-Nu ma deranjeaza sa stau sa te incurc cateva ore!
-Sa ce?
-Sa te ajut! spun eu razand.
-Alta mancare de peste!
Timpul s-a scurs repede, plictisit de veselia noastra. Louis imi arata si spunea ce sa fac. Mai multe au fost nereusite, dar au fost si reusite! Cea mai amuzanta parte a fost cand am luat un pachet de faina si nu stiu cum m-am impiedicat si pachetul a aterizat pe foita principala de zahar ars. Si doar ce o terminase! Cum a facut contact cu greutatea, s-a sfaramat in miliarde de bucatele, iar bachetul s-a taiat sau nu stiu cum a reusit de, deodata a aparut un nor alb ce a acoperit blatul si fata lui Louis. Ma uitam la el si nu ma puteam abtine din ras. Zici ca era Yetty. Mai ales ca nici nu isi deschidea ochii.
-Explozie?! spun eu incert, printre rasete.
Un nou Louis se nascu atunci. Avea un ranjet ce nu prevestea bine.
-Cine vrea un tratament pentru piele? intreba luand un castron cu o compozitie lipicioasa.
-N-ai indrazni...spun dandu-ma in spate.
-Pe pariu? ameninta el cu ochii licarindu-i.
Am privit in stanga si in dreapta. Nici nu mai stiam unde e usa. Cand am zarit-o, am vrut sa ma intorc si sa o zbugesc, dar am simtit cum ceva rece si cleios imi curge prin par si pe fata. Apoi un bucatar retardat care radea cu gura pana la urechi.
-Tu esti or prost or retardat! Lumineaza-ma!
-Ce fata ai!
-Deci asa vrei sa jucam?! Bine! Tocmai ti-ai declarat razboi!
M-am dus la primul dulap si am inceput sa scotocesc prin el. Cand am gasit ceea ce mi-am dorit, m-am ridicat si l-am privit pe Louis, rambind diabolic. Cand a vazut ca am sticlele cu mustar si ketchup, a sarit ca ars in picioare si a inchis lumina, fricosul!
-Crezi ca tot nu te vad?! spun imporscand silueta din pragul usii.
-Acum cine e cel bun de pus pe gratar? A, da, LOUIS!
-Aaa, nu pe mine m-ai nimerit...
-Daca nu tu esti silueta din pragul usii, atunci cine...
Sunt intrerupta de lumina ce inunda iarasi bucataria, aratand o Chloe pictata, din cap pana-n picioare, in rosu si galben. Isi trecea mainile prin par, incercand sa dea la o parte acea pasta. Louis era langa mine si radea de se prapadea. Eu procedam la fel, doar ca nu chiar in halul in care o face el. Pana la urma, eu sunt de vina.
