Aleasa regelui cu colti

Capitolul 14

Inaintam prin curtea ce ducea la intrarea principala in castel. In sfarsit am reusit si eu sa vad o floare. Trandafirii negri sunt prezenti in cateva forme si par foarte bine ingrijiti. Imi plac trandafirii. In topul preferintelor mele se afla cei rosii sangerii, cei albastrii, mov si negri. Naturali. Ma enerveaza florile artificiale. Aduc miros de moarte. Cand e vorba de aranjamente cu aceste flori, poate fi oricare din culorile enumerate mai sus, atata timp cat sunt combinati cu flori albe. Multa lume nu crede ca exista trandafiri, in special, de culoare albastra, mov sau neagra. Sunt foarte rari, dar exista! Ei sunt crescuti in sere speciale si sunt destul de scumpi. Edy imi trimite, de ziua mea, cate un buchet. In fiecare an schimba nuanta! Ce dor imi e de obraznicul ala de fratemiu'!

Traversam holurile lungi si lumina nu era chiar asa de puternica pe aceste coridoare. Sunetul provocat se spargea de urechile fine ale vampirului si de pereti. Ma simt atat de bine in pielea mea si acest aer de, cum sa-l numesc...de femeie de afaceri imi da o satisfactie aparte.

Acea usa mare, incadrata de felinare antice, imi aparu iar in fata. Majordomul vru sa bata, dar l-am oprit.

-Sunteti in regula?

-Da, doar ca vroiam sa stiu care e numele tau. Poate o sa am nevoie de ghidare mai tarziu...

-Numele meu este Adam, domnisoara. Va stau oricand la dispozitie. Numai sa ma strigati!

-Multumesc, Adam!

Usa masiva se clinti, lasand la iveala acelasi birou sobru, dar cu bun gust. Christian, adica regele, statea in fata biroului si ma privea. Stiu ca arat bine, cateodata simt nevoia sa fiu narcisista, dar nu suport sa fiu privita atat de insistent. David a simtit-o pe propria piele...

-Buna ziua! spun eu intreptandu-ma spre el pentru a da mana.

-Buna ziua! Bine ati venit! Sper ca nu ati avut probleme pe drum! spune el dand mana.

-Nu, totul a decurs normal.

Dupa replica mea seaca, l-am inconjurat si m-am pus pe scaunul lui. Se incorda vizibil si se vede ca il deranjeaza acest lucru. Imi place sa stric cheful oamenillor!

-Aici am contractul pe care trebuie sa il semnati. ii spun deschizand dosarul. De asemenea, liderul Consiliului Vanatorilor va veni intr-o zi, cand sunteti liber, pentru a semna si el. O copie va ramane la dumneavoastra.

Nu s-a asezat pe fotoliu, deci chiar il enerveaza ca stau pe locul sau. L-as fierbe mai mult, dar asta e doar prima zi...

-Totusi, spun ridicandu-ma si asezandu-ma pe unul din fotolii-Christian revendicandu-si locul, vreau sa imi aduceti un birou si cele necesare muncii de birou. Poate sa fie ca al dumneavoastra, alegeti dupa propriile gusturi.

-De acord! Mai aveti altceva sa-mi spuneti?

-Da, as dori sa-mi aratati seiful nou din aceasta incapere. Acolo o sa pun contractul si eu o sa am codul.

-De unde stiti ca ar exista un seif nou in aceasta incapere? spune curios.

-Am sursele mele.

Adevarul e ca se vede ca el se astepta la asta. In camera mirosea a fier. A nou, a nefolosit. Deci deductia era la mintea cocosului.

-Aici este. imi spune aratand spre un perete.

Dupa ce am ales cifrul, nu m-am mai asezat.

-Cred ca o sa ma retrag. Momentan nu cred ca mai avem ce discuta.

-Cred ca da. De maine incepem munca de birou. Ne vedem diseara la cina?

-Sigur. Nu trebuie sa fie o tinuta formala, nu?