Capitolul 18

81 9 10
                                    

Privesc arcada din flori albe puse la capatul randului de trandafiri care mai de care mai rosiatic, si incerc sa-mi imginez cum ar fi fost daca in loc sa fiu cavalerul de onoare, as fi fost mirele. As fi stat in langa arcada cu oamenii asezati pe scaune, uitandu-se la mine cum o sorb din priviri pe mireasa, aceasta fiind...? Emma?!
Parca vad cum ii dau vualul la o parte si ii privesc ochii ca niste vartejuri de miere, ca mai apoi sa-mi contopesc buzele cu ale ei, bineinteles scena aceasta de vis, avand pe fundal un rand de aplauze si exclamatii.

Jack si Ava n-au vrut sa se cunune la o biserica, desi Ava e cea religioasa a preferat sa aiba intreg cerul deasupra capului ei, Dumnezeu e peste tot, corect? Parca nu imi vine sa cred ca ei  doi in mai putin de doua ore se vor putea numi sot si sotie. Timpul zboara atat de repede...

Sunt rupt din reverie de strigatul Emmei, dar si de sunetul tocurilor ei care lovesc poteca din piatra. Imi intorc capul, surprinzandu-ma sa o vad la patru ace. Rochia pe care a luat-o din magazin atunci cu mine ii vine perfect pe corp si cade frumos pana jos, lasand la vedere pantofii totusi. Zambetul ei e mare pe fata cand o prezinta pe femeia de langa ea.

— Ea este Andy, fotograful nostru azi.
— Buna, Andy! mana maslinie a fetei o prinde pe a mea si imi zambeste. Sunt Vincent, am auzit cateva lucruri despre tine.
— Sper ca numai de bine, ridica din sprancene cand se uita spre Emma.
— As minti daca as spune chestii rele, chicoteste. Oh, Vincent, Emma imi spune in timp ce-mi aranjeaza cravata si gulerul camasii, Jack vrea sa mergi pana la el. E sus.
— Okay, ma duc acum, o asigur si o sarut fugitiv.

Cand incep sa ma indepartez le aud pe cele doua susotind, chestii de fete. Ma intreb ce spune Emma despre mine cand eu nu sunt in preajma.

Intru in restaurant, urmand sa urc scarile ca sa ajung la camera in care Jack se pregateste. Desi sunt in aceasi locatie de ceva timp, el si Ava inca nu s-au vazut. Bat la usa din lemn maroniu inainte sa aud vocea lui Jack care imi spune sa intru. Prietenul meu sta in fata oglinzii si inca incearca sa decida ce cravata sa-si puna. Lupta se da intre una neagra simpla si una cu dungi gri.

— Incep sa ma pierd, ofteaza panicat.
— Haide, Jack, e clar. Cea neagra, glumesc cu el si merg sa ii fac eu nodul de la cravata.

Pot vedea pe fata lui cat este de emotionat. Vena de pe frunte parca sta sa-i pocneasca sub parul tuns recent si aranjat cu putin gel. De aproape vad ca este proaspat barbierit si simt parfumul barbatesc cu care s-a dat.

— Nu stiu, Vincent, fac ceea ce trebuie?  Asta vreau? Vreau sa fiu cu Ava pana ce moartea ne va desparti? Suna mai exagerat si mai morbid decat romantic! spune Jack incurcat in cuvinte.

Ii aranjez si sacoul, tacand, stiind ca nu a terminat de vorbit.

— In fiecare zi pentru tot restul vietii probabil voi fi casatorit cu aceasi persoana... Si mai am ceva de trait. Casatoria este un pas atat de important si mi-e frica de ea acum ca e fix in fata mea. Casatoria e maturitate, crestere, trecerea la un alt nivel, daca nu sunt pregatit pentru asa ceva?

Deja incepe sa se plimbe prin camera, band din cand in cand cate putin dintr-o sticluta de apa. Okay, rolul cavalerului de onoare incepe aici si acum.

— Jack, stai jos, ne ametesti pe amandoi.

Ma asculta si isi trage un scaun fara spatar pe care se asaza imediat. Ma apropi si il fixez cu privirea.

— Casatoria e infricosatoare, nimeni nu poate contrazice asta. Sunt un milion de chestii care pot merge gresit  intr-o casnicie, dar toate astea se pot indrepta daca amandoi se iubesc indeajuns de mult incat sa infrunte probleme impreuna. Si tu, prietene, ai o partenera pe cinste. Tu si Ava sunteti meniti sa fiti impreuna, stiu sigur asta, o simt. Femeia asta te iubeste asa cum si-ar dori orice barbat de pe pamantul asta sa fie iubit, si ai face bine ca si tu sa o iubesti asa cum merita. Esti un om norocos, ai o femeie extraordinara care iti poarta copilul. Daca nu e asta visul... nu stiu care e. Asa ca, Jack, in calitate de cavaler de onoare, dar si ca cel mai bun prieten, nu te las sa te panichezi in felul asta. Revino-ti pentru ca nu mai e mult si o vei putea numi pe femeia visurilor tale, sotia ta.

Descifrand-o pe EmmaOù les histoires vivent. Découvrez maintenant