Destinul sângelui albastru

~Vremea printre oameni nu s-a sfârșit~

Merliah

Îl simt pe Damian mișcându-se lângă mine și știam ce voia să facă, așa că i-am luat-o înainte. Am ieșit din ascunzătoare și m-am aruncat în fața spiritului pentru a-l proteja. Când a trecut prin trupul meu...Ceva în adâncul meu...Când m-a atacat m-am simțit pustiită. Nu puteam respira.

O flacără de-a lui Drago a lovit spiritul, iar acesta a dispărut.

-Merliah! strigă Damian îngenunchind lângă mine. Ce ai făcut?

Lângă mine am văzut-o din nou pe bătrână.

-Ești un om cu un destin măreț, care va uni puterile lumii vechi cu ale celei noi, aducând vremurile în care vor dăinui iubirea și pacea. Poate că e destinul tău...dar vremea ta printre oameni nu s-a sfârșit, chiar dacă asta vrei, spune și dispare.

Drago aterizează lângă noi.

Îmi e atât de frig.

-E bolnavă. Trebuie dusă la castel!

-Merliah e mai puternică decât crezi, spune John. Tânăra vrăjitoare are puteri mari. Iar viitorul i-a fost scris de la începuturile omenirii. Nu te teme. Unicornii o vindecă.

Am văzut frumoasele creaturi cum se apropie de mine.

-Puteți pleca, spune bătrânul. O voi aduce după ce își va reveni.

Damian mă strânge de mână și mă privește în ochi.

-Nu plec de lângă ea.

-Mare Dragon, te rog să îi duci pe ceilalți de aici. Tu poți rămâne, nu o să dureze mult procesul de vindecare.

Leo și Nicholas pleacă alături de Drago, iar Damian rămâne cu mine.

Simțeam cum puterile îmi revin, iar după câteva minute stăteam din nou pe picioare.

John mă atinge pe braț, iar eu îl iau de mână pe Damian. Bătrânul izbește toiagul de pământ, iar în următoarea secundă mă trezesc în fața lui Leo și Nicholas.

-Drago, spune John înclinând încet din cap.

-John.

Bătrânul paznic mă privește în timp ce face câțiva pași în spate.

-Merliah, vreau să știi că ești singurul om care poate readuce pacea pe acest tărâm. Tu poți clădi un nou regat. O lume a păcii și a frumuseții la care nu putem decât visa. A fost o onoare să te întâlnesc.

John a dispărut la fel de repede precum a apărut.

-Ne-a mai rămas o singură creatură magică, iar apoi ne vei putea elibera de sub domnia Consiliului, pune Leo.

-Unde găsim un Cerber? întreabă Nicholas.

-Ne întoarcem acasă, șoptesc. Cred că știu unde să-l găsesc.

Drago ne ia pe toți și ne duce acasă. Când intrăm în castel îi găsim pe părinții mei în bucătărie. Tata se ridică de pe scaun și mă ia în brațe.

-Mă bucur că sunteți bine.

-Aproape am reușit, spun.

-Știam că poți. Am încredere în tine că vei reuși să le strângi pe toate.

-Duce-ți-vă să faceți un duș și să vă schimbați până vă pregătesc masa, spune mama.

Dau din cap și îi zâmbesc, iar apoi îl privesc pe tata.

-Unde este Derek?

-S-a dus în oraș.

-Când se întoarce, spune-i că îl caut.

-Sigur, scumpo.