Destinul sângelui albastru

~Măcelărirea nevinovaților~

Damian

Am ieșit în grădină și ne-am îndreptat spre pădure, iar atunci am văzut că suntem înconjurați. La dracu! Haita lui Antonio e aici și nu e singură. Ne-au înconjurat din toate părțile.

-Damian, sunt în jur de 40 de oameni sau chiar mai mulți...spune Leo.

Antonio pășește încet printre oamenii săi.

-Măi, măi, măi. Se pare că te-ai gândit să îți aduni haita, spune. Ai de gând să îți lași oamenii să moară?

-O să plătești pentru ceea ce tu și fiica ta ați făcut! urlu.

-Oh, băiete. Ești depășit numeric. Nu vei rezista prea mult în fața oamenilor mei. Bănuiesc că ai aflat de vrajă și că eu sunt cel care se află în spatele ei...de asta ți-ai chemat haita, voiai să te îndrepți spre noi.

-Vei plăti!

-Înainte de asta, cred că ai vrea să știi că ți-am răpit prețioasa iubită și că am lăsat-o pe Liana să se ocupe de ea. Iubita ta a murit.

Bătăile inimii mi s-au accelerat. Ce dracu vrea să însemne asta? Nu e posibil...nu are niciun sens...ar fi trebuit să știu dacă i se întâmplă ceva...ar fi trebuit să simt dacă o pierdeam.

-Așa e, Damian. Merliah ar trebui să fie moartă până acum.

DE CE MAMA DRACULUI VOR TOȚI DIN REGATUL ĂSTA SĂ ÎMI OMOARE SOȚIA?

NU! E IMPOSIBIL! Nu i s-a întâmplat nimic iubitei mele! Aș fi simțit dacă pățea ceva. Antonio părea foarte sigur pe el, iar asta m-a zdruncinat. Panica și-a făcut loc în inima mea. Nu se poate ca Merliah să fie moartă...NU POT TRĂI FĂRĂ EA!

Ea era inima mea, sufletul meu, iar el mi-a răpit-o! Mi-am lăsat capul pe spate și am lăsat un urlet puternic să iasă. Ochii mei s-au schimbat în roșu și m-am transformat în vârcolac, iar ceilalți membrii ai haitei m-au urmat. Am sărit în aer și am încercat să mă apropii de Antonio, dar oamenii lui s-au așezat în fața lui și s-au aruncat toți asupra mea. Nu-mi pasă de cei care se află între mine și el. Dacă trebuie să-i omor pe toți pentru a ajunge la el, atunci așa să fie. Voi lupta cu toți până când îmi voi da ultima suflare.

Ne luptăm de câteva minute, iar oamenii lui Antonio cad secerați unul după altul.

-Trebuie să recunosc că ți-ai antrenat haita foarte bine, strigă Antonio. Oamenii tăi sunt toți în picioare, dar nu vor mai rezista mult timp.

Arunc o privire la familia mea, toți erau în viață, dar erau extenuați. Dacă nu se termină repede...sângele lor va fi vărsat.

Din spatele nostru s-au auzit urlete puternice care făceau copacii să tremure, iar în fața mea au apărut zece vârcolaci care s-au alăturat luptei. Unul dintre ei era gri. Derek! Ce caută ei aici? Derek a urlat puternic și și-a înfipt colții în cel mai apropiat adversar. Apoi am simțit mirosul lui Nicholas și al părinților lui. Și el a adus o vrăjitoare la fel ca noi.

Un zgomot puternic s-a auzit de deasupra noastră. Niciunul dintre noi nu a mai auzit un asemenea zgomot așa că am aruncat o privire să vedem ce creatură putea scoate cel sunet. Și atunci am văzut pe cer un dragon alb imens care zbura deasupra capetelor noastre. Iar apoi în fața ochilor am văzut-o pe Merliah. Tocmai a sărit de pe spatele unui dragon! Dumnezeule! Am o iubită extraordinară! Merliah și-a făcut o intrare grandioasă aterizând în mijlocul nostru.

Iubita mea! Sufletul meu...femeia visurilor mele...Era în viață! Iar asta m-a făcut cel mai fericit om, era în viață. Merliah mea era în viață. Și a venit să ne salveze. A venit să ne salveze chiar și după ce i-am făcut. E uimitoare și nimeni nu se poate compara cu ea! Nu o merit...la dracu! Nimeni nu o merită. I-am simțit pe toți membrii haitei, erau ușurați că e în viață și erau fericiți să o vadă. Avem o șansă acum. E timpul să îl doborâm pe Antonio.