M-am ascuns undeva departe, într-un loc format de luminile inimii tale. Am închis ochii și am început să torc un fuior de cântec chinuit și atunci tot locul a vibrat. A fost altceva...te-ai găsit printre sentimentele unei muritoare și mi-ai rezonat cu dulceață pe ceea ce am trăit.
Ai devenit un acasă, un plăcut și călduros acasă, așa că am rămas definitiv.
Îți aduci aminte serile în care ne-ai rătăcit într-un pahar de cristal amândoi? Acele seri, cu o vorbă înmuiată temeinic în cea mai fină băutură. Când scăldam amarul prea brusc al lichidului de culoare brună în mierea unui zâmbet sincer.
Se prea poate să fi născut euforii din prea multe vise aruncate în acel pahar de cristal ce părea să își mențină perfect sutele de povești în silueta mult prea firavă. A cunoscut probabil multe atingeri la fel de blânde ca cea a mâinii tale zăcând pe obrazul meu.
Se prea poate ca în acea rătăcire în paharul se cristal, cu vuietul abia susurat al melodiei noastre pe fundal, cu vibrație unui acasă plin de viață, să ne fi descoperit pe noi într-o beatitudine de vise.
YOU ARE READING
Nebun de sincer
Short StoryPovestea unui om destul de nebun să scrie sincer într-o lume atât de străină cu sinceritatea . Simple cuvinte spuse din suflet, pentru suflet . Sunt un om simplu ,sunt un începător în lumea scrierii,dar scriu despre sentimente ,emoţii ... despre vi...
