Lumea e construita pe incertitudinea unor certitudini de care noi incercam sa ne convingem inutil. O fundatie pe un mal abrupt de intrebari inexistente si incoerente, dar vesnic necesare pentru stabilitate. Ceva in consistenta unui nimic, asta sta la baza iluziei a ceea ce vrem noi a fi.
Cand lumea va darama temelia aceasta surpata de atatea existente ratate, cand vom solidifica ceea ce avem mai bun spre a ne ridica ca fiinte vom pricepe ca aceasta lupta dusa absolut fara niciun motiv catre constientizarea unui minciuni este purtata in totala inconstienta.
Suntem evidentele neevidente, ilogicitatea unei logici atat de atent construita de acel maestru papusar de la inceput si culmea noi am pierdut cele mai esentiale detalii.
Certitudinea unui sceptic, care e certitudinea unui om care mereu e nesigur de ceva? Raspunsul cel mai aproape de realitate ar fi ca mereu va avea de intrebat, de pus la indoiala un fapt sau ar putea fi moartea. Vechea si mereu numita siguranta a lui Emil Cioran ,,moartea". Cum ar fi daca certitudinea scepticului ar fi tocmai intrebarea?
*Va provoc sa raspundeti la intrebari, dar mai mult sa stoarceti esentialul din aceasta bucata de filosofie. Curiozitate ma impinge sa va invit sa lasati, eventual, in comentarii ceea ce a rezultat dupa procesul chimic*
KAMU SEDANG MEMBACA
Nebun de sincer
Cerita PendekPovestea unui om destul de nebun să scrie sincer într-o lume atât de străină cu sinceritatea . Simple cuvinte spuse din suflet, pentru suflet . Sunt un om simplu ,sunt un începător în lumea scrierii,dar scriu despre sentimente ,emoţii ... despre vi...
