Privește-mă

16 4 0
                                    

Privește- mă în ochi și am să-ți arăt infinitul limitat de mine la nesfârșirea albastră a centrului ființei mele... ochii.
Privește dincolo de ei și ai să descoperi necunoscutul în esența lui primară, apoi lasă-mă să îl metamorfozez în cunoscut palpabil și obișnuit pentru tine, căci îți văd groaza de neștiut absolut.
Privește-mi sufletul... caută și cele mai întunecate colțuri și scaldă-te în lumina negurei din ele, apoi privește umbra din strălucirile evidente și abia apoi spune-mi că mă cunoști pe părți sumare.
Adună-mă, împarte-mă, secționează-mă într-un tot unitar și distruge-mă prin reînvierea vorbelor mele în inima ta.
După un proces final, dar totuși printre începuturi, caută ultimii atomi din mine rămași în bietele rânduri și lasă-i să facă chimie în prezentul tău.
După tot și încă un pic, revină la ochii mei și ai să înțelegi infinitul limitat la nesfârșirea albastră.

Nebun de sincerWhere stories live. Discover now