Capitolul 50

6.6K 488 398
                                    

Ambra's P.O.V

E haos în mintea mea, simt cum corpul îmi tremură, iar privirea rămâne în gol. Încerc să-mi pun ordine în gânduri, să pun totul cap la cap, însă sunt prea multe. Fiecare  gând mi se amestecă, parcă vin de-a valma, se întrepătrund și mă fac să trec printr-o serie de stări inexplicabile. Mă cuprind fiorii , dezamăgirea își face loc în corpul meu, mă umplu de frică, îmi vine să plâng. Prea multe gânduri care-mi tulbură liniștea. Mintea îmi este în ceață, e o harababură totală și nu știu dacă voi reuși să fac curat. Întrebări peste întrebări, a căror răspunsuri sunt grele de găsit. Aș avea nevoie de o explicație, trebuie să înțeleg de ce realitatea se joacă cu noi. Simt cum totul se învârte într-un cerc, însă parcă a rămas blocată. Încerc să evadez, dar nu pot. Cu fiecare zi ce trece, realizez că viața mă pune la încercare. Nimic nu e întâmplător, totul are un sens. Dacă aș analiza mai mult situația și lucrurile, ce mi se întâmplă, aș spune că undeva acolo, cineva a aranjat toate acestea, atât de bine, încât am impresia că încă visez, că totul e ireal. Dar mă întorc la realitatea și descopăr, că destinul îmi joacă feste.

Stau, privesc, mă răzgândesc, analizez și nimic. În liniștea asurzitoare, nu-mi puteam auzi gândurile. Aveam impresia că se chinuiau, să scoată măcar o șoaptă. Privirea îmi coboară lent asupra obiectului incriminator, iar un suspin îmi scapă, reușind să spargă liniștea. Nu îndrăznesc să-l ating, ci doar să-l privesc. Nu știu de ce, dar tot ce-mi doream să zac undeva, să nu vorbesc cu nimeni, să nu aud nimic, doar eu și cu mine într-o lume complet diferită. Oricât de mult mi-aș dori acest lucru, nu va fi posibil. Poate ar trebui să trec cu vederea, poate ar fi mai ușor. Dar tot eu mă contrazic, nu pot trece cu vederea acest detaliu. Dosarul reprezintă o parte importantă din trecutul lui Harry. Dacă el a omorât-o pe Abbeline, cine era femeia din pădure care semăna izbitor cu fosta lui iubită. Nu mai înțeleg nimic. Harry spunea că a încetat din viață, dar ea mi s-a arătat, ce se întâmplă? Dacă într-adevăr, se adeverește că el e ucigașul, de ce este încă liber? Din câte știu eu, trebuie să plătească pentru ce-a făcut. A lua viața unui om, nu este un act normal. Există și a doua varianta, ca Harry să nu fie vinovat pentru moartea ei. Dacă este vinovat sau nu, el e singurul care știe. Un singur lucru mă sperie, posibilitatea de a avea aceeași soartă ca Abbeline sau oricine era acea femeie.

Mă ridic cu greu, de parcă aș purta un sac cu pietre în spate și așez totul la locul lui, mai puțin dosarul. Rămân pe gânduri câteva secunde, cântărind decizia luată. Am făcut bine dacă am luat dosarul sau ar fi trebui să-l las, unde îi era locul? Tind să înclin balanța către prima variantă. Fără să stau pe gânduri, apuc dosarul cu ambele mâini. Îl închid și îi netezesc coperta cu degetele. Mă deplasez către ieșire, dar nu înainte de a arunca o privire asupra bibliotecii. Trebuie să mă asigur că totul e-n regulă. O ultimă verificare și părăsesc încăperea. Durerea mă înțepa la fiecare treaptă coborâtă, dar încercam să o ignor. M-am așezat pe canapea, oftând prelung. Aveam de gând să vorbesc cu Harry despre acest dosar. Pentru moment, l-am ascuns în spatele meu. Mi-am frecat mâinile de genunchi, observând mici pete roșiatice. Cred că ar fi trebuit să-mi schimb bandajele, însă acum nu dădeam nici doi bani pe asta. Mă simțeam copleșită, dar și speriată. Îmi era frică de ce avea să urmeze. Eram conștientă, că Harry ar putea izbucni și îmi asumam acest risc. Totuși, speram ca noul Harry să aplaneze altfel situația.

Timpul trecea, iar eu deveneam din ce în ce mai agitată. Gândurile-mi tunau năvalnic, iar fiori reci îmi străbătea șira spinării. Respirația mi s-a tăiat, când am auzit cheia rotindu-se în ușă. Încercam să-mi păstrez calmul, auzindu-i pașii pe hol. Sunetul zgomotos făcut de pașii lui se amplifica, creându-mi un ecou în urechi. Inima îmi bătea mai ceva ca a unui copil, atunci când încearcă un nou joc. Figura lui și-a făcut apariția în fața ochilor mei, purtând o încruntătură pe chip.

Vol. I : Kidnapped Where stories live. Discover now