Banshee and Alpha ( 1 & 2 )

• Zece II

Să fiu a naibii dacă aceste trei cuvinte nu mi-au urcat până pe șira spinării și înapoi.

Zoe? Disparută?

Ei, că asta-i bună!

- Cum să dispară așa, din senin, sub privirile tuturor?! vocea lui Dante răsună puternic in urechile celorlalți.

- Trebuie s-o găsim, fir-ar să fie! E Zoe! D, e Zoe, spune Ethan pe același ton folosit de Dante în timp ce brațele îi tremură când le trece prin părul scurt.

Își îndreaptă privirea spre lac, uitându-se pretutindeni. Dar Zoe nu se zărește nicăieri, de parcă ar fi înghițit-o pământul.

- Dacă e vreun hipogrif prin apropiere iar noi nu l-am sesizat, sentimentul de vinovăție ne va acoperi cu totul, intră și Adam in discuție, îndreptându-și ochelarii pe nas.

- O vom găsi...

Și îmi înghit restul propoziției pentru că habar nu am cum aș putea s-o argumentez sau continui. Nu am nicio garanție că o vom găsi. Și chiar dacă nu o simpatizez mai mult decât pe restul găștii, Zoe chiar reprezintă o treaptă mai sus față de ceilalți, având în calcul că doar noi suntem fetele aici...

- Ah da? Spune-i asta lui Zoe! țipă Ethan la mine, de parcă chiar eu aș fi răpit-o.

- Ethan... îi atrage Dante atenția, sustinându-i privirea care aruncă fulgere în direcția mea, avertizându-l să nu continue. Dar totuși, acesta îl ignoră, rostind următoarele cuvinte cu un dispreț aparte:

- Hipogrifii nu vin de aici, de acolo, D. Nu vin fără motiv. Și tu știi al naibii de bine de când au început toate porcăriile și care e cauza.

- Știi? îmi reîndrept gândirea pentru procesarea noii informații.

Știa? El știa tot timpul? Ăsta să fie motivul pentru care părinții mei m-au lăsat în grija lui?

Heiiiiii. Acesta este doar un fragment. I'm baaack!

O sa continui acest capitol, programul meu e mult prea incarcat si nu am timp nici sa respir, jur!

Intre timp, doresc pareri pentru noua mea carte! Stati geana! (Link în secțiunea de comentarii)