Nu m-am împotrivit. Ne-am avântat tot mai adânc şi tot mai adânc. Mâinile lui ştiau exact unde să stea: una la ceafă, iar cealaltă în jurul taliei ca să mă aducă din ce în ce mai aproape de el.

- Asta nu trebuia să se întâmple, am bombănit.

- Nu, probabil că nu, mi-a şoptit înapoi.

Un sărut lent, cald, apoi fierbinte. Mâinile lui îmi coborau pe gât, uşoare precum o pană. În acel moment m-am gândit că nu mă voi mai putea desprinde de el, că nu mă voi mai satură vreodată de gustul lui.Un fior mă cuprinde când îmi dau seama că această senzaţie nu am mai avut-o niciodată....cu James. El fu primul care se îndepărtă.

- Băiatul pleacă. Trebuie să plece.

- De ce? Fiindcă eşti gelos? am întrebat puţin nervoasă, încă ameţită de ceea ce tocmai s-a întâmplat.

- Îţi dai seama că e în lumea noastră, nu? Leyla, e în pericol. Tu îl pui în pericol.Faptul că mai e în viaţă a fost noroc. Noroc chior.

- Te înşeli. Eu nu i-aş face vreodată rău lui James.

- Serios? Atunci ce crezi că s-a întâmplat cu omul din râu?

- De unde ştii de...

- Sau cu cel din grădină de acum două luni? Sau cu poştaşul? Sau cu...

- Încetează!

- Fie că îţi place sau nu, asta face Banshee-ul din tine. Dacă întradevăr ţii la el, îl vei îndepărta. Dacă nu, îl vei ucide fără măcar să-ţi doreşti.

Am simţit cum lacrimile îşi fac aparitita. Una dintre ele mi se prelinge pe obraz. Michael îşi întinde mâna şi mi-o fură, înainte să cadă.

- Trebuie să vorbeşti cu el înainte să plece. Nu va mai putea trece Graniţa dacă nu îmi revendic cererea. Şi nu o voi face.

Ştiam că are dreptate. Are mare dreptate. Voi vorbi cu el, dar asta nu înseamnă că ţin mai mult la tine decât la James, mi-am spus în gând.

- Spune-mi de ce au vrut să mă omoare ieri.

Subiect neutru. Defapt nici măcar nu vroiam să ştiu. Cred că nici el nu are chef de explicaţii, dar e suficient pentru a schimba subiectul.

- Cred... că mă duc să ajut la repararea peretelui.... şi poate a porţii...

- Michael!

- Uite, îţi voi explica, promit. Acum tu să-mi promiţi mie că nu ieşi din casă singură, cel puţin până nu verificăm toată zona.

Am încuviinţat.

- Şi apropo... băiatul e la parter.

După care a ieşit. Dumnezeule. Tocmai m-am sărutat cu Michael. Tocmai i-am promis că nu ies din casă.... I-am promis... James! Nu.Nu,nu,nu,nu,nu. L-am făcut să-mi promită că nu mă va părăsi niciodată. Rahat. Ce fac eu?

M-am ridicat ca fulgerul din pat şi am luat-o la fugă. Afară era frumos. Soare puternic, cer senin...

- Asta e vreme de picnic, mi-am zis.

Am tropăit scările de parcă fugeam de naiba. M-am oprit într-o secundă când l-am văzut pe James stând la masă... singur.

- Ly! Dumnezeule! Mi-au spus ce s-a întâmplat ieri! Eşti OK!

I-am sărit în braţe şi l-am îmbrăţişat strâns. A dat să mă sărute, dar m-am ferit.

- Ce ţi-au făcut? m-a întrebat.

Banshee and Alpha ( 1 & 2 )Citește această povestire GRATUIT!