NECESITA EDITARE.

Imi vine sa-mi bag telefonul pe gat din cauza linistii stanjenitoare. El nu spune nimic. Eu nu spun nimic. Suntem doi oameni fericiti.

Nu ne-am mai intalnit la scoala de atunci, nici macar in pauze sau in sala de mese, iar cand am auzit zvonurile conform carora baiatul care ma atinsese - si prietenul lui Dante, de altfel - e acasa din cauza unei gripe ridicole, mi-am dat seama ca ceva trebuie sa nu fie in regula. E prea mult pentru mine si...

♪ ♫ Nice to meet you, where you been?
I could show you incredible things
Magic, madness, heaven, sin
Saw you there and I thought...  ♪ ♫

Sper ca glumesti.

♪ ♫New money, suit and tie
I can read you like a magazine
Ain't it funny, rumors fly
And I know you heard about me
So hey, let's be friends
I'm dying to see how this one ends
Grab your passport and my hand
I can make the bad gu...♪ ♫

Asa rezolvi tu? Am pufait si imi doream sa n-o fi facut pentru ca atentia lui s-a indreptat spre mine, apoi i-am privit mana cum intoarce butonul radioului spre stanga, volumul melodiei auzindu-se din ce in ce mai incet.

- Ce?

Nimic, doar ca as fi preferat sa imi dai si mie o explicatie asupra faptului: de ce mama ma-sii ai acceptat sa ai grija de mine.

- Esti groaznic, ii spun, ignorand profund vocea din capul meu care-mi striga din toti raunchii: O sa te omor. O sa te omor. O sa te omor. 

- Stai linistita iubire, nici tu nu esti foarte suportabila.

A ranjit. Nemernicul tocmai a ranjit la mine. 

- Si cum ti-ai dat seama, mai exact? Am tipat. Vrei sa-ti scriu o declaratie de razboi? Fiindca, asta - indic cu palmele atmosfera din jur - se poate rezolva. Da-mi o foaie si un pix.

- I-hm. Ti le voi da... de cap.

A ras, virand la dreapta, claxonand doi tipi ce mergeau pe marginea drumului; tipic lui. Casa era exact langa cea al baiatului de acum doua saptamani. Cea in care a avut loc banchetul. Cea in care... am tras aer adanc in piept si am devenit evident agitata.

Desi atunci nu a fost prima data cand plangeam in fata lui, a fost prima oara cand nu el imi cauza lacrimile. Mi-am deschis singura portiera, asteptandu-l sa-mi ridice bagajul. M-am oprit la marginea treptelor, holbandu-ma la casa de alaturi. Am tresarit cand mana lui mi-a atins umarul si un fior mi-a cuprins zona, de parca ii simteam caldura prin material.

- Hei, esti ok aici, Shelby. Nu te poate atinge nimeni.

A ranjit din nou, provocator si am stiut ca il voi tunde in somn pentru ceea ce tocmai urmeaza sa faca. Am scos un tipat cand palma lui a facut contact cu fundul meu si aproape m-am impiedicat de prima treapta. Ma duceam direct in cap daca nu ma prindea de cot, punandu-ma inapoi in linie vierticala.

- Cu exceptia mea, desigur.

- Ticalos nemer...

A deschis usa, in timp ce un latrat infiorator venea de undeva de la etaj, intrerupandu-mi insulta. Am auzit sunetul ghearelor facand contact cu parchetul si am intepenit. Eu iubesc animalele, dar cainele asta cu siguranta nu ma iubeste pe mine. 

- El e Aero. Si musca. Rau.

Vai, dar nu mai spune! Aero tocmai a marait la mine si m-am dat un pas inapoi. E clar, la noapte dorm afara.

- Aero, sezi! Trebuie s-o tinem in viata cateva zile, baiete.

- Sa ma ce?

- Vorbeam cu Aero, nu cu tine. E Golden Retriever, e pasnic.

Banshee and Alpha ( 1 & 2 )Citește această povestire GRATUIT!