Pentru a evita confuziile, Sam ( prietenul lui Dante) a fost inlocuit de Ethan. Nu-mi dadusem seama ca mai exista un Sam in volumul 1. Imi pare rau.

Eram prea micuta ca sa-mi aduc aminte cat de suparata eram pe tata... aproape mereu. Eram imbufnata si botul de rata nu putea fi inlocuit cu un zambet, oricat de mult s-ar fi chinuit mama. Chiar il intristasem pe tata o data, iar pentru varsta mea pot spune ca am fost foarte inteligenta:

" — Shelby, scumpo! Sunt acasa! Strigase el, intrand pe usa din față si scuturandu-si umbrela neagra de stropii de ploaie, udand parchetul.

— Bine, ii raspunsesem dintr-o suflare.

— Nu ma imbratisezi?

Ma privea atent, dar dezamagit. Nu-i raspunsesem.

— Mi-a fost dor de tine.

Regretasem. Regretasem atat de mult cand cuvintele mi-au iesit pe gura. Am regretat atunci, regret si acum.

— Problema ta. "

Ce mult mi-as dori sa deschida usa masinii, sa se aseze langa mine pe bancheta din spate, sa ma imbratiseze, sa-l strang la randul meu si sa nu-i mai dau drumul. Dar asta nu se poate, nu-i asa? Cat as vrea sa...

Mi-e atat de teama.

Zoe isi da parul pe spate, urcandu-si genunghiul in sus si sprijinindu-l de scaunul soferului. Mesteca zgomotos doua pastile de guma roz, sufland in ea si facand balonase. Dante isi conduce SUV-ul, urmarind Jeep-ul in care se afla Ethan, Adam si Aero. Incerc sa stau cat mai departe de locul din mijloc. Nu vreau ca el sa ma spioneze, uitandu-se in oglinda.

Zguduindu-ne, ajungem in apropierea unei paduri de foioase. Grozav, sa scrie cineva scenariul si va fi cel mai apreciat film horror din toate timpurile. 

 O sa murim?

Nu m-am putut abtine. E intrebarea care-mi pluteste-n minte inca din acea noapte. De atunci, ma simt atat de neinsemnata, cumva manevrata si situatia e mult peste puterile mele.

 — Ce pozitiva esti, murmura Zoe. Dracu' s-o ia de treaba, D. Cand voi muri, iar asta se va intampla numai din cauza ta, ma voi trezi din mormant si-ti jur ca te voi lua la suturi, ca fantoma.

 — Sau te vei enerva ca esti fantoma si nu ma poti atinge.

 — Sau... fir-ar sa fie, ai dreptate. 

 — Voi faceti misto, dar adevarul e ca va e mai frica decat imi e mie, fraierilor, le spun si amandoi isi intorc capetele in directia mea.

 —  Ce? Cineva trebuia s-o zica. Si oricum, nu ne suportam reciproc.

Si de ce mi-ar fi jena s-o zic cu voce tare? Asa si e, nu ne suportam si acum stam intr-o masina care inca nu a luat foc. E un miracol!

Jeep-ul franeaza si o ia in jos in vale, parasind poteca si lasand un praf in urma. Dante il imita, ca mai apoi, de dupa copaci, sa se zareasca o cabana destul de frumoasa si maricica. Jeep-ul opreste in timp ce Dante trage frana de mana, scoate cheile din contact si iese afara deodata cu Zoe pentru a verifica rezervorul.

Ethan injura in barba cand observa dura cleioasa si neagra din spatele nostru. Nu mai avem benzina, cum mai plecam de aici? Nu incapem toti in Jeep-ul lor, SUV-ul nostru era un mare avantaj pentru noi. Aero alearga spre mine, sarind pe picioarele mele pana imi intind mana spre capul lui, scarpinandu-l dupa ureche.

- Nu pot sa cred ca potaia aia te place, spune Zoe.

- De ce nu? Eu n-am suflet de diavol.

Nu-mi vine sa cred ca acum cateva saptamani nu indrazneam sa le dau replici, iar acum ma uimesc chiar si pe mine, mai ales pentru ca Zoe ofteaza si-si da ochii peste cap, intorcandu-mi spatele si pornind spre cabana.

- Mama o sa ma omoare daca afla ca mi-am adus prietenii - considerati de ea ciudati - la cabana pentru vacanta de vara, zice Ethan. Sa nu va atingeti de papusile din portelan ca va mananc.

Dante rade, iar Adam incearca sa-si ascunda zambetul in spatele suvitelor. Exact cand am pornit si noi spre cabana, sunetele unor cioburi il face pe Ethan sa incremenasca si sa urle in acelasi timp:

- Zoe, Fir-ai tu sa fi! Misca-ti curul afara sau mergi la iaz inainte sa-i decapitezi papusile mamei! Altfel, ea ma va decapita pe mine!

- Nu vad problema in asta, ii raspunde pe acelasi ton, iesind afara si tinand in maini un maiou si pantaloni scurti. Ai zis cumva iaz?

- Langa salcia aceea, hai, du-te. Si sa nu mai intri in cabana fara supraveghere. Ai grija in zona, n-am mai fost de ceva timp aici, dar asta nu inseamna ca...

Zoe ii arata semnul pacii, iar privirea lui nu se jeneaza sa se desprinda de pe fundul ei. Nu pot sa cred ca mama m-a lasat cu Dante. Nu pot sa cred ca mi-a ascuns atat de multe lucruri. Nu pot sa cred... nu pot sa cred, si-atat.

Am doar saisprezece ani, am nevoie de ea. De sfaturile ei in legatura cu baietii sau mai stiu eu ce. Stiti voi, chestii de-ale fetelor. Si totusi, Dante chiar a avut grija de mine in adevaratul sens al cuvantului. A avut incredere sa-mi spuna ce se intampla defapt, si ceea ce e cel mai ciudat, niciodata n-a mai fost atat de apropiat sau de bun cu mine. Prefer aceasta fata a lui, ceea ce imi confera putin confort si imi da libertatea sa-l cunosc pe adevaratul el. Si chiar imi place.

Dante cu Ethan si Adam duc bagajele inauntru, iar eu inspectez locul.

Sunt doua camere si un hol. Cabana e construita din lemn cu luciu inchis, iar peste tot sunt asezate covoare putin prafuite. Foarte multe papusi stau in picioare sau in fund pe toata lungimea rafturilor care unesc cele doua camere. Daca asta nu e creepy, nu stiu ce altceva e.

- Veniti?

Ethan tine mai multe prosoape pe umar, fiind la bustul gol.

- Adam a plecat inainte. Avem nevoie de o balaceala.

- Sigur, ne schimbam imediat, ii raspunde Dante.

Ma aplec deasupra bagajului meu, cautandu-mi pantalonii cumparati de mama de la magazinul mic din oras, aproape de scoala. Ii spusesem ca nu-i voi purta niciodata fiindca au imprimeuri cu margarete pe ei, dar n-am de gand sa ma risc purtand ceva prin care sa mi se vada lenjeria. Oh, nu, nu fac asta.

In timp ce-mi scotocesc si preiau tot ce imi trebuie, inclusiv maioul negru, Dante ma asteapta afara, incaltat in slapi de plaja. De ce se schimba baietii atat de repede? Ar trebui sa nu ma mai holbez la spatele acela lucrat si... inceteaza Shel.

Intru in una din camere si ma schimb. 

- Hai odata, indicat e sa fim toti impreuna. 

Ma impleticesc la cele doua scari de la intrare, dar el pare sa nu observe asta. Pornim catre salcia la cativa metri in fata noastra, cand il vedem pe Adam alergand cu viteza spre noi.

- Zoe a disparut!

Bunaaa. Iarasi am postat cam greu, dar iata-l! Va iubesc enorm, nu credeam ca se vor strange atat de multe lecturi :) . Mai am o surpriza pentru voi in zilele ce vor urma. Sper ca nu v-am dezamagit si ca acest capitol a fost pe placul vostru. Nu uita sa lasi un comentariu si un vot daca vrei mai mult, ma incurajeaza sa continui. Multumesc!

Banshee and Alpha ( 1 & 2 )Citește această povestire GRATUIT!