- O secunda. Tu chiar ai spus ce am auzit eu ca ai spus atunci? ma intreaba Sam dupa inca cateva ore bune de calatorit. Maxim 20 de minute si eram in fata casei noastre.

- Da, Sam. Si are dreptate, ii explica Michael. Catherine nu s-ar fi lasat prinsa de Aiden, e Catherine! A asteptat momentul in care Aiden sa-si joace rolul. Ne-a rapit pe noi, iar voi a-ti plecat in cautarea noastra, ea ramanand singura. Dar nu cred ca se astepta sa ne si dati de urma.

- Si Aiden de ce nu v-a spus nimic? intreaba Ada, intocandu-se de pe scaunul din fata spre noi.

- Oh, te rog! Si tu stii ca nu l-am fii crezut, de ce sa se oboseasca?

- OK, ai dreptate. Dar de ce ar vrea Catherine sa distruga Granita? Nu tot ea a facut-o?

- Crezi ca noi stim?!

- Bine, gata, Michael. Nu trebe' sa-ti sara asa tandara. Intrebam si eu.

Michael si-a dat ochii peste cap, deja obosit de trancaneala Adei, desi stia ca era constienta ca nici unul dintre noi nu detinea raspunsurile la miile de intrebari care pe toti ne rodeau din interior.

Si chiar si asa, cineva trebuia sa detina acele raspunsuri. Desi foarte speriati, eram foarte hotarati, dar si iritati.

Michael o cunoastea pe Catherine de foarte mult timp, iar aceasta, din motive necunoscute, si-a ascuns adevarata față sub o masca nevinovata.

- Si credeti ca Aiden are vreun plan genial? Adica, nu e ca si cum toate haitele sunt alaturi de Catherine.

- Sam, stii regula. Alpha-ul controleaza haita. Te opui, mori.

- Regula spusa tot de Catherine, amice. Nu cred ca mai e valabila acum.

- Gandim mai tarziu. Am ajuns.

In fața noastra statea marea poarta a casei. Michael a iesit si a deschis-o, lasandu-ne sa intram cu tot cu masina. Desi a uns-o, scartaitul asurzitor tot s-a produs.

- Cu siguranta nu e nimeni aici, spune Michael dupa o suflare, dar au fost mai multe persoane.

- Ce miros! Exclama Ada nemultumita, fluturand mâna in fața ochilor sai.

- Eu nu simt nimic.

Si chiar nu simteam. Tot ce era in aer era mirosul naturii, al brazilor batrani ce-si duceau batrânețile in padurile de aici. Vantul imi sufla usor in față, azvarlindu-mi parul in toate directiile.

Michael se apropie de mine si isi aseaza palma pe obrazul meu, sprijinindu-mi capul de ea.

- Cred ca am o vaga idee despre ceea ce ti se intampla.

- Poftim?

- Hai inauntru. Sa discutam linistiti si sa mancam ceva.

Am deschis usa din față, un nor de praf ridicandu-se in aer, un aer innecacios. Am tusit de cateva ori, apoi ne-am indreptat fiecare spre cate o camera, nu de alta, dar trebuia sa ne asiguram ca nu era vreun spion pe aici, gata sa ne omoare pe la spate miseleste.

Am urcat la etaj. Totul parea in regula. Toate lucrurile din baie erau la locul lor, usa camerei prietenilor nostri era inchisa, asa cum o lasa-se Sam, apoi am vazut ca cea din capat era larg deschisa. M-am apropiat si gura mi s-a deschis automat. Totul, dar absolut totul era ravasit, multe haine erau aruncate ici si colo pe podea sau pat, iar cateva zgarieturi erau implantate pe pereti.

Ori s-a dat lupta secolului in camera noastra, ori cineva a cautat ceva sau pe cineva. Si fac pariu ca Aiden a fost pe aici.

In rest, totul era in regula. Nici o alta incapere n-a mai fost atinsa in vreun fel, dar, dupa cum ne asteptam, Catherine nu mai era aici. 

Banshee and Alpha ( 1 & 2 )Citește această povestire GRATUIT!