Avery Holmes
"Aimee trebuie sa ma asculti." am spus incercand sa o tin la mine in poala."Tati o sa se trezeasca curand si vreau sa ma asculti."
"Mi-e frica, mami." s-a plans.
"Nu trebuie sa-ti fie frica, iubito." am spus."Niall nu e Jake.Nu te va rani, nu va face nimic sa ne raneasca, ok?"Aimee s-a uitat la mine, inca nesigura.
"Aculta." am oftat."Stiu ca esti mica si ca ti-e greu sa intelegi unele lucruri.Dar crede-ma, Aims, Niall niciodata, vreodata nu ne va rani.Cand l-ai vazut aseara, probabil ti-ai adus aminte de Jake, dar iti promit ca Niall nu va fi vreodata ca el.Ma intelegi?"
Aimee a aprobat doar o data.Nu eram sigura daca intelesese ce spusesem.
"Doarme?"
"Da, nu se simte prea bine." am spus."Se va trezi curand, ok?Si iti promit ca, nimeni nu te va rani, atat timp cat eu si Niall suntem prin preajma." i-am sarutat fruntea, inainte sa pun o patura peste noi.
"Daca alunec si fac buu buu?" a intrebat.
"Pai, nu pot sa te tin intr-un balonas." am chicotit, gadiland-o."Hei, unde sunt Cheerios pe care ti le-am dat?"
"Le-am mancat, mami!" a ras.Pentru un copil de marimea sa, stia sa manance.Mi-am pus mainile in jurul ei, in timp ce o tachinam despre faptu ca mananca nu gluma, apoi am auzit pe cineva dregandu-si vocea in cealalta parte a camerei.
M-am uitat si l-am vazut pe Niall.Eram putin surpinsa ca nu arata ca o epava, dar nici prea bine nu arata, totusi.Avea cearcane pe sub ochi si avea pantalonii de trening de aseara.Sa nu mai zic parul-era complet ciufulit.
"Hei, fetelor." a spus, incet."Ave, pot sa vorbesc cu tine?"
M-am uitat la Aimee, care era acum tacuta, in timp ce se baga pe sub patura.Am aprobat rapid, inainte sa-i soptesc lui Aimee ca ma intorc imediat, urmarindu-l pe Niall in dormitor, inchizand usa.
"Cum te simti?" l-am intrebat pe irlandezul mahmur.
"Nu prea rau.Sunt sigur ca e datorita faptului ca mi-ai dat ceva aseara, multumesc pentru asta."a zambit slab.Chiar daca nu spusese nimic, stiam ca ceva il deranja.Se vedea asta.
"Nu sunt suparata pe tine." am spus mai incet."Nu e nimic gresit sa iesi cu prietenii in oras,inteleg.Ok?" El si-a muscat buza si s-a uitat pe fereastra, incercand sa spuna ceva.
"Te ajut sa fii parinte, Ave." a oftat."Chiar daca nu sunt tatal real al lui Aimee, sunt responsabil.Ar trebui sa fiu responsabil, si m-am gandit doar la mine, si nu ar fi trebuit sa fac asta aseara-"
"Niall."am zambit."E-n regula, serios.Nimic rau nu s-a intamplat." i-am atins mainile, uitandu-ma la el, asteptand ca ochii nostrii sa se intalneasca.
"Asta e treaba, Avery." Mi-a dat un zambet dureros."Ceva rau s-a intamplat."
Am incremenit.Despre ce vorbea?
"Te-am auzit vorbind cu Aimee despre ea, ca-i era frica." ochii sai s-au imblanzit."Este din cauza mea?"Felul in care vocea sa cedase la sfarsit, parea ca era pe cale sa planga."Ii este frica....de mine?"
"Niall...." m-am oprit, nestiind ce sa zic.
"Asta este exact ce nu voiam sa se intample." a inceput sa planga.Am vazut cum o lacrima i-a cazut de pe obraz, pe tricou."Nu vreau ca voua sa va mai fie frica din nou.Vreau sa fiu cel care va tine in siguranta, nu cel de care va e frica!"
"Niall, opreste-te." am spus hotarata."Nu ne e frica de tine, ok?Aimee are 3 ani.Inca nu intelege prea multe asa ca era doar confuza.I-am explicat ca nu are de ce sa-i fie frica.Abuzul e foarte puternic Niall.Poate afecta o persoana chiar si la o varsta frageda."
Era tacut.Si-a frecat ochii rosii si apoi a lasat sa-i scape un oftat zgomotos.Era putin cam sacaitor sa astepti sa spuna cineva ceva.Tot ce voiam e sa fie bine.
"Nu am facut nimic?" a intrebat cu o voce mica, aproape ca a unui copil.
"Nu, Niall." l-am asigurat."N-ai facut nimic.E Jake...Jake a facut niste lucruri teribile care ne va lasa cu amintiri urate toata viata.Asa a fost sa fie.Dar nu trebuie sa te invinovatesti, pentru ceva ce n-ai facut."
Niall s-a uitat la mine si mi-a dat un zambet real, in timp ce se aseza langa mine pe pat.
"Mi-as dori sa pot sa sterg totul." mi-a soptit la ureche.
"Si eu mi-as dori la fel." am zis."Dar acum, tot ce putem face e sa trecem peste.Doar asta putem face, cu toate circumstantele astea proaste, sa trecem mai departe." el a a aprobat si apoi i-am simtit buzele pe la ureche, facandu-ma sa rad.
"Ave?" a soptit.
"Da?"
"Sincer, sunt foarte indragostit de tine." a zambit, sfios, o roseata rasarind in obrajii sai deja umpic colorati."Nu am mai fost niciodata indragostit inainte, deci poti spune ca nu stiu cum e.Dar felul cum ma simt acum...eu doar, stiu ca sunt indragostit de tine."
Am rosit.El era asa de bun la cuvinte fata de mine.
"Pai, daca ajuta si eu sunt indragostita de tine." l-am tachinat."Si am mai simtit dragostea inainte,dar nu asa.Cred ca dragostea e diferita, serios.Depinde de persoana." el a aprobat, fetele noastre fiind periculos de aproape.
"Pai, sunt sigur de asta." a decis.Puteam sa-i simt respiratia, lovindu-mi fata(multumesc lui Dumnezeu ca s-a gandit sa se spele pe dinti)"Sunt indragostit de tine,Avery."
Atat a durat pana cand buzele sale s-au contopit cu ale mele.Era amuzant felul cum lucrau impreuna, un fel de sincron, chiar daca ne lasam dusi de val.Avea un gust, cu aroma de vodka,dar nu m-am plans in timp ce mainile sale s-au dus spre gatul meu, tinandu-ma aproape,facandu-ma sa ma simt in siguranta.
Chiar daca ar fi trebuit sa fiu ingrijorata de Aimee ca ar putea sa intre si sa ne prinda, era de parca creierul nu mai corespundea.Nu ma puteam gandi la altceva decat la acest moment si sincer, simteam ca nimic nu mai conteaza.Stiam ca Aimee nu ar intra oricum, pentru ca nu prea era in apele ei.
Am simti nasul lui Niall, ciocnindu-se cu al meu, si a chicotit.
"Scuze." a soptit, inainte sa se aplece din nou.Aveam doar un mic ranjet in timp ce continuam sa ne sarutam,chiar daca simteam ca nu mai puteam respira.Nici macar nu-mi pasa de respiratie, pentru ca, sa-l sarut pe Niall era cel mai tare lucru.
"Esti adorabila." a chicotit Niall, in timp ce ne retrasesem, intinzandu-ne pe pat."Te-as putea saruta toata ziua."
"Idem, Horan." am chicotit."Dar sunt fericita ca ne-am oprit.Nu vreau sa mergem prea departe."m-am incruntat, nefind sigura daca sa aduc subiectul asta in discutie sau nu.Cred ca trebuia acum.
"E-n regula." m-a asigurat."Stiu ca ai trecut prin atatea si tot ce vreau este sa o luam incet.Sincer vreau sa astept pana ne casatorim.Sa facem ceva, stii?"
"Cine spune ca ne casatorim?" l-am tachinat."Glumeam."
"Ar fi bine sa glumesti.Serios, inca vreau gemeni.Si vor fi numiti Derby si Fotbal."A ranjit la acest gand.
"Ma arunc de pe o stanca, daca-i numim asa." am ras.
"Deci, vor fi gemeni?" mi-a facut cu ochiul.Am marait si am aruncat cu o perna in el, sarind din pat."Vreau sa vorbesc cu Aimee.Am ceva sa-i dau."
Am ridicat o spranceana, sperand sa nu fie ceva prea extravagant.Chiar daca lui ii placea s-o rasfete, mereu ma simteam nasol cand ne dadea lucruri pentru ca stiam ca nu le pot plati inapoi.
"Ce este?" am intrebat, curioasa.
"O surpriza." a ranjit."Ia-ti ceva in picioare, mergem jos la birou.O iau pe Aimee." am aprobat si am vazut cum s-a dus langa Aimee pe canapea.Ma asteptam ca Aimee sa fie timida, dar i-a dat un pupic pe obraz si l-a hranit cu Cheerios, in timp ce radea.
Am luat niste slapi si am i-am luat si pe al lui Aimee cu Hello Kitty, ajutand-o sa se incalte.Era inca devreme si nu facusem altceva decat sa ne spalam pe dinti si sa ne pieptanam-fiind inca in pijamale.
"Unde mergem?" a intrebat.
"Niall are o surpriza pentru tine." i-am spus."O sa mergem la birou sa vedem ce este, ok?" ea aprobat, ochii sai fiind plini de entuziasm.Niall a zambit si a deschis usa, conduncandu-ne jos.
"Am nevoie sa stai aici ca sa ma duc sa verific surpriza si sa ma asigur ca-i gata." a spus Niall, uitandu-se la Aimee."Poti sa faci asta?"
"Voi incerca." a zambit, abia fiind in stare sa-si mentina entuziasmul.Sincer cred ca va fi fericita, orice ar fi.
"Niall ne-a facut semn sa asteptam, disparand in camera.Aimee foarte fericita, uitandu-se la mine cu cel mai salbatic zambet din lume.
"Nu e rau." a spus."Stiu asta."
Usurarea a trecut prin mine.Ultimul lucru pe care il voiam era ca ei sa-i fie frica de cineva care ne voia doar binele.
"In regula." a spus Niall, intorcandu-se."Aimee, vreau sa-mi tii mana si sa-ti tii ochii inchisi, pana cand iti zic eu sa-i deschizi.Sa nu tragi cu ochiul." ea a aprobat, luandu-i mana, strangandu-si ochii.
"Si tu, Ave."Niall si-a intins mana si i-am apucat-o, inchizandu-mi ochii.L-am simtit cum ne conducea in camera, si-mi era frica ca ne vom busi de ceva, dar apoi ne-am oprit din mers.Nu aveam nicio idee ce-ar fi putut fi.
"Ok, Aimee.O sa numar pana la 3 si cand zic 'deschide' puteti sa va deschide-ti ochii.E o surpriza pentru Aimee, dar vreau s-o vedeti in acelasi timp, Ave.Gata?"
"Da!" a tipat Aimee.
"3...2...1...deschide-ti ochii." a tipat.Mi-am deschis ochii si am vazut automatul cu jucarii imbracat intr-o hartie cu Hello Kitty si o funta uriasa in varf.Cateva minisecunde mai tarziu si Aimee a tipat, tragand de hartie.
"I-ai luat automatul cu jucarii?!" am intrebat, cu gura larg deschisa.Niall a dat din umeri si a rosit.
Am vazut cum Aimee incerca sa o desfaca ,iar eu si Niall ne-am alaturat, tragand ambalajul.Am observat ca fusese umpluta cu alte animale si chestii, pe care probabil Niall le alesese.
"Ce trebuie sa spui Aims?" am intrebat-o, in timp ce sarea intr-una.Era extaziata.Era cel mai bun lucru pe care-l primise vreodata.
"Multumesc, tati!" i-a imbratisat picioarele, in timp ce el o luase in brate, scotand o punga de monede din buzunar.
"Asta e pentru tine.Cand nu mai ai, deschidem si luam monedele inapoi."i-a explicat.Ea a aprobat, ochii sai absorband fiecare cuvant.
Am privit cum o ajuta sa introduca moneda si automatul s-a aprins.Si-a pus mainile peste ale ei si a ajutat-o sa ia un animal de plus, dar nu au apucat nimic.
"E-n regula, pentru ca putem incerca de cate ori vrei.E a ta, acum." El a zambit la ea.Ea a aprobat si a luat alta moneda, incercand din nou.Niall s-a dat inapoi, langa mine, privind-o cum se juca, un zambet imens asternandu-se pe fata sa.
"Multumesc pentru asta." am spus."Nu pot sa cred ca i-ai cumparat automatul tot!"
"Stiam ca-i va placea." a spus.
"Pot sa te intreb de ce?"
"Pai," si-a umezit buzele."Cu cateva luni in urma mi-ai spus ca Jake nu i-a permis sa-si sarbatoreasca ziua de nastere si asta am avut in minte demult.Voiam sa-i dau un cadou de care sa se bucure,chiar daca a durat cateva luni." am zambit, pentru ca era asa dulce.
"Multumesc." am spus inca o data." Sincer nu cred ca-ti pot multumi indeajuns."
"Nu-mi multumi." a spus, punandu-si bratele in jurul meu."Merita sa aiba ceva ca asta.Voi doua meritati lumea intreaga."
"Si tu practic imi dai asta oricum." am spus.
"Si tu la fel." a recunoscut."M-ai lasat in viata ta si a ficei tale si te-ai deschis.Te-am privit cum ai crescut, devenind puternica pe zi ce trece.Esti incredibila."
"Nu esti nici tu prea rau." am ranjit.
"Nu prea rau?Ce inseamna asta?" s-a incruntat, prefacandu-se ofensat.Am dat din umeri, inca ranjind.
"Inseamna ca te plac." am zambit.
"Pai, si eu te plac Avery Holmes.Foarte mult."