after school ↦ hemmings

Capitolul 4

A doua zi la scoala,am fost asaltata de Maddy.Imi tot punea intrebari. "Unde ai fost aseara? Te-am sunat.Nu ai raspuns.De ce? Ce s-a intamplat? Claire,ce ai?" Devenise foarte enervanta.Mi-am dat ochii peste cap,mi-am pus firul de par,care ma deranja,in spatele urechii.

"Ugh,ce naiba?Am avut treaba.Nu e o crima ca nu-ti raspund la telefon.Ce naiba e cu tine?" Poate ca si eu exagerasem,dar atinsese limita.Maddy si-a ridicat mainile pentru a se da batuta. "Ok.Stiu ce ai facut aseara.Mi-a spus Matt." A ridicat din umeri,ca si cum nu era mare branza.M-am incruntat,dar in acelasi timp pupilele mele s-au dilatat. "Poftim?!"

"Mda,am vorbit cu el.Daca tu nu vorbesti cu el,nu inseamna ca eu nu pot." Si-a incrucisat mainile la piept si a zambit.Am oftat,apoi am aprobat-o,dand din cap.Avea dreptate,nu aveam ce face in privinta asta. "Ce naiba faceai tu cu Lucas Hemmings?"

"Luke.Luke Hemmings." Am corectat-o,aducandu-mi aminte de ce mi-a spus Luke. "E o poveste lunga si ciudata.Chiar nu pot sa ti-o spun la scoala." Era adevarat.Nu puteam risca sa ne auda cineva.Luke putea sa fie parat si poate arestat si asta din vina mea.

"Oooo,Claaiiree." Maddy ma impingea cu cotul ei,iar eu am izbucnit in ras."Of,Maddy.Nu e ceea ce crezi.Abia ne-am intalnit."

"Tipul ala e foarte ciudat.Nu are prieteni si tot ce stie sa faca e sa petreaca.Nu inteleg cum ai ajuns tu cu el,dar ma rog." O intelegeam.Nici eu nu m-as fi gandit ca voi fii prietena cu Luke Hemmings.Cine si-ar fii imaginat chestia asta?

"De fapt,are prieteni." Am contrazis-o. "Ba chiar multi prieteni.Doar ca nu are prieteni la scoala.Cred."

"Ma rog,nu ma prea intereseaza,sincera sa fiu." Umerii lui Maddy s-au ridicat apoi au revenit la pozitia normala,iar eu am oftat. "E chiar de treaba."

"Oh,pe bune?" Stiam ca incerca sa mentina o discutie cu mine,dar nu ii prea pasa ce spuneam.Cred ca nimeni din acest liceu nu il placea pe Luke.Ma rog,unora le e frica de el.Si mai sunt cateva fete care spun ca il plac.Nu stiu daca inca il mai plac dar meh.

"Da,pe bune.De ce toti il urati asa de mult?"

"Eu nu il urasc.Nu prea imi pasa de el.Poate sa faca ce vrea,dar daca ar lipsi de la scoala,nimeni nu ar observa.Nu se implica.Nu face nimic.Desi,ia note bunicele,stii? Dar nu se comporta ca un elev."

"Poate ca vine la scoala doar pentru ca isi da seama ca trebuie sa faci scoala pentru a face ceva in viata." Am gandit cu voce tare.Exista multi adolescenti care fac asta.Nu fac nimic la scoala,dar totusi vin pentru ca,pana si ei realizeaza ca trebuie sa faci scoala.

"Mda,probabil."

-

Mergeam spre statia de autobuz si ma gandeam daca Luke chiar va vrea sa-l ajut in fiecare zi.Dar sincer,nu stiam daca chiar voiam sa-l ajut.Era riscant,iar eu nu eram genul de persoana care face lucruri riscante.Totusi,stiam ca daca il voi refuza,va face cum a facut si ieri: va insista pana voi merge cu el.

M-am asezat pe banca din statie.Langa mine era un baiat cu jeansi negri stramti si hanorac negru.Purta gluga desi era destul de cald afara.M-am uitat la el,desi ii vedeam doar profilul.Il examinan.Mi se parea din ce in ce mai cunoscut.Mi-am dat seama cine e atunci cand i-am auzit rasetele. "Luke?!"

"Claire." Ochii lui straluceau in lumina soarelui iar zambetul lui perfect ma facea sa ma inrosesc.Numele meu suna asa de dragut atunci cand il spunea el,in accentul lui australian,asa ca am chicotit,acoperindu-mi gura cu mana. "Imi place accentul tau." Am recunoscut dupa ce mi-am lasat mana sa cada pe geanta de pe picioarele mele si i-am oferit un zambet.

"Mersi." A spus uitandu-se spre cer,apoi fix in ochii mei. "Ma vei ajuta,nu-i asa?"

Mi-am dat ochii peste cap,dar nu m-am putut abtine sa nu rad. "Chiar trebuie?" Sprancenele lui Luke s-au ridicat,ochii de o culoare albastru pal,chiar bleu,stralucind si mai tare. "Tu m-ai intrebat daca suntem prieteni.Tu te-ai bagat in asta,Claire."

"Te-am intrebat daca suntem prieteni nu daca vrei sa te ajut cu drogurile tale!" Am spus in apararea mea. Rasul lui Luke a rasunat pe acea strada pustie. "Dar chiar nu am alti prieteni care sa ma ajute,am fost bucuros cand m-ai intrebat daca suntem prieteni.De obicei,oamenii devin prietenii mei doar pentru ca le aduc,stii tu...droguri sau alte chestii.Am doar 3 prieteni.Prieteni adevarati."

Luke avea un suflet bun.Sigur i s-a intamplat ceva in trecut.Sigur de aceea a ajuns asa.Ma simteam asa de rau,imi parea atat de rau. "Imi pare rau..." Am admis,uitandu-ma la degetele cu care ma jucam. "Nah,e in regula." Omul asta are asa de multa putere,incat mi-a zambit.Eu nu puteam sa zambesc si ma tot intrebam ce l-a schimbat pe Luke.Poate ca daca o sa fiu prin preajma,o sa imi povesteasca incet,incet. "Ok." Am dat din cap.

"Huh?" A spus Luke confuz,acum fata lui parand putin trista.I-am atins piciorul si i-am zambit. "Ok,te ajut." Expresia lui Luke s-a luminat,acum zambind larg. "Oh Doamne,mersi,Claire,mersi!" A exclamat,luandu-ma in brate.Miscarea a fost cam brusca,m-a luat prin surprindere,dar l-am imbratisat si eu.

-

Alta casa,alta mare petrecere.Sa speram ca nu e aceeasi bere.M-am asezat pe un scaun inalt de bar,iar Luke langa mine. "Ce faci?" L-am intrebat incruntata.Credeam ca se va duce sa se distreze,dar statea cu mine de data asta. "Bine,tu?"

"Luke,poti sa te duci.Daca vreau sa merg acasa,iti spun.E ok." L-am asigurat pe Luke dar el a dat din cap dezaprobator."Nu,nu.Nu te mai las singura."

"Oh,Luke.Am 17 ani,pot sa-mi port si singura de grija." I-am zambit,mutandu-mi mana pe umarul lui.Luke a ras,muscandu-se de locul unde avea pierce-ul.Cred ca rasul lui devenise sunetul meu preferat pentru ca wow,era asa de dragut.S-a oprit din ras,iar eu mi-am luat mana de pe el.Si-a pus cotul pe masa de la bar apoi si-a sprijinit capul in mana.Ma privea insistent,avand un zambet tamp pe fata.Ma simteam foarte ciudat.

"Hai sa dansam." A vorbit Luke dintr-o data. "Ah,scuze,nu dansez." Eram cea mai proasta dansatoare.Unul din multele motive pentru ca nu-mi plac petrecerile.Habar nu am cum ar trebui sa dansez. "De ce? Dansul e super."

"Pentru ca...nu stiu." Eram putin stanjenita.Probabil era prima fata pe care Luke o intalnea si nu stia sa danseze. "Nu stii sa dansezi?" A mai intrebat o data pentru a fii sigur ca asta am spus,iar eu mi-am miscat capul in sus si in jos. "Te ghidez eu atunci." A coborat de pe scaunul inalt,si m-a luat de mana.Astepta sa ma dau si eu jos dar eram terifiata.Mi-era teama sa nu ma fac de ras. "Luke,nu.Te rog."

"...Claire." Avea o privire foarte serioasa,era prima data cand o vedeam.Am inghitit in sec si am acceptat sa merg cu Luke pe ringul de dans.Aveam noroc ca era o melodie mai lenta si stiam sa dansez cat de cat.

Manile lui Luke au ajuns pe soldul meu,iar ale mele pe umerii lui.Eram asa de jenata,cred ca eram la fel de rosie ca vinul din paharele oamenilor de langa noi.Alte rasete au iesit din gura lui Luke,iar eu m-am uitat la podea si am facut la fel ca Luke. "Te urasc,Hemmings."

"Mda,stiu." A glasuit Luke,zambetul prezent pe fata lui.