Opt ani

2.3K 100 0
                                    

Opt ani am primit pentru ca l-am omorat pe Alexander.Opt ani trebuie sa raman inchisa intr-o celula mizerabila.Daca asta imi este pedeapsa atunci sunt dispusa sa o execut pana la capăt!

Nu am vrut sa accept vizite de la nimeni,doar de la fiul meu dar cred ca nici el nu o sa ma viziteze dupa tot ce s-a intamplat.Am aflat de la Santiago ca Sebastian a fost operat si se afla in afara pericolului iar eu am decis sa ma indepartez de cei dragi mie.
Mi-am lasat familia in urma si am decis sa imi ispasesc pedeapsa in liniste.Intr-un fel ma simt vinovata pentru tot ce s-a intamplat.

Dupa un timp

A trecut o saptamana de cand sunt inchisa iar linistea ma apasa.Dorul de Sebastian ma apasa,inima imi spune sa il vad,dar mintea imi spune sa il tin cat mai departe de mine.

Mereu imi amintesc ultimile cuvinte ale lui Alexander"o sa te lovesc acolo unde te doare mai tare" si ii dau dreptate.Din cauza lui nu pot merge mai departe și nu pot trece peste tot ce a fost.

- Ai o vizita!Imi spune gardianul.

- Ti-am spus ca nu vreau sa vad pe nimeni.Ii raspund eu.

- Crede-ai ca o sa te las sa stai atata timp aici fara sa ma vad.Ai innebunit,iubito daca tu crezi asta!

Nu pot sa cred ca e Sebi,desi i-am interzis vizitele.Ii cere gardinului cheile si ii spune sa plece ramand singur in celula cu mine.

Ceilalti care sunt inchisi ma privesc cu ciuda si se pare ca voi avea ceva probleme cu ei dar chiar nu imi pasa.Acum conteaza doar Sebastian,el este cel mai important pentru mine.

Il imbratisez si el ma saruta,imi spune cat de mult i-a fost dor de mine si imi mai spune ca am fost o proasta daca m-am decis sa ma indepartez de el!Acum stiu ca e in stare sa doarma si in celula cu mine daca ii voi mai refuza vizitele.

- Imi pare rau!Pentru ce a patit sora ta si pentru rana ce ti-a lasat-o nemernicul de Alexander.Ii marturisesc eu...

- Nu esti tu vinovata pentru nimic,Carolina nu mai e si o sa trecem cu toti peste asta,iar eu sunt bine!Si o sa fiu mereu alaturi de tine,indiferent de ce s-ar intampla.Te iubesc Eva,atat de mult incat nimeni nu ar schimba asta.Ma imbratiseaza apoi imi spune ca trebuie sa plece,dar imi promite ca nu ma va parasi niciodata.Si imi cere sa accept vizitele ca sa ne putem vedea mai des!

Zilele trec mai repede cu ajutor lui Sebastian.De la el am aflat ca Juan a fost externat din spiral la o luna dupa ce am fost eu inchisa.

Alex nu a venit deloc sa ma vada si au trecut deja cinci ani din pedeapsa primita.Sebi mi-a spus sa il las in pace si ca ma va ierta cu trecerea timpului.Am aflat ca s-a indragostit si in curand urmeaza sa se casatoreasca iar eu nu o sa pot fi alaturi de el si nu imi voi putea cunoaste nora decât dupa ce voi ieși de aici.Tot ce sper este sa ma ierte si sa își dea seama ca am facut-o doar ca sa ii salvez viata lui Sebastian.

Astazi ma aflu din nou la carcera din cauza unei detinute.Este a doua oară cand ajung aici săptămâna asta.Este foarte greu sa trăiești intr-o închisoare de maximă siguranta unde toti iti vor raul!
Am fost atacată de doua ori dar am stiu să ma apar,așa ca am ajuns din nou la carcera.

Stiam ca viata in închisoare e grea,dar ce am trait eu in realitate este mult mai greu decât condițiile de aici.
Știu ca asta este încă o încercare de la viata si sper ca odata cu ispasirea pedepsei viața mea sa fie mai buna decât a fost.
Voi lasa timpul sa decidă in locul meu.

Au trecut cu greu si ultimii anii de închisoare.Astăzi ma voi întoarce acasă dupa opt ani în care am fost închisă.

Cel mai mult ma bucur ca imi voi vedea fiul,pe Alex.
Sebastian a fost mereu alături de mine și stiu ca nu ma va părăsi niciodată orice s-ar intampla.

Cand voi fi alături de ei voi avea totul.



Inimi ranite(finalizată) Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum