Eva

1.7K 100 0
                                    

Pot spune ca fericirea incepe din nou sa rasara pe strada mea.Alexander m-a facut sa inteleg ca nu trebuie sa renunt la Sebastian niciodata,altfel o sa regret toata viata.

M-am culcat cu Alexander si mi-am inselat sotul dar mi-am dat seama ca trebuie sa ma intorc din nou la el.

Sebi e un om minunat si nu mi-am dat seama de asta decat dupa ce am fost cu Alexander.

Nu regret ca l-am inselat,ma bucur ca am facut-o si asa am putut sa realizez ca am un om atat de bun si sincer alaturi de mine.

Abia acum am realizat ca Sebi este prezentul si viitorul meu.Alexander reprezinta doar o parte din trecutul meu.

Am dormit atat de bine in bratele lui incat as vrea sa raman  asa o vesnicie.Acum stiu ca pot ajunge sa iubesc din nou.

Este dimineata si oricat de mult as vrea sa mai stau in pat,stiu ca trebuie sa plec la spital.Pacientii ma asteapta!

Sebi doarme si nu vreau sa il deranjez.Ii mangai incet parul,il sarut pe obraz si incerc sa ies din pat dar ajung direct in bratele sotului meu.Se pare ca l-am trezit fara sa vreau.

- Ciufulitule!Incep sa rad de el.

- De parca tu ai fi mai frumoasa!Glumesc bosunflat-o,tu esti cea msi frumoasa tot timpul.

- Trebuie sa plec iar tu ma tii pe loc.Trebuie sa ajung la spital,daca o sa ma mai tii mult timp aici o sa intarzii.Ii spun eu

-  Cred ca poti intarzia putin,am o propunere mai buna.Vreau sa fac dusul impreuna cu tine si sa nu crezi ca te las sa scapi.

Ma i-a de mana si mergem in cabina de dus unde au loc atingeri interzise.Trebuie sa recunosc ca nu a fost chiar rau deloc.

Ne imbracam si coboram in sufragerie sa luam micul dejun alaturi de intreaga familie.
Toti se uita la noi si nu isi dau seama ce se intampla.

Sebi ma tine de mana in timp ce coboram scarile iar privirile noastre ar topi chiar si cel mai puternic ghetar din lume.

-Buna dimineata!Spunem amandoi in acelasi timp.Sebi imi trage scaunul iar eu ma asez la masa,iar el se aseaza langa mine.
De obicei la ora asta eram toti imprastiati si mancam fiecare pe unde apucam.

Isi impreuneaza degetele cu ale mele si ma saruta pe obraz.Iar eu radiez de fericire.

- Ce s-a intamplat cu voi?Ne intreaba Alex fiind curios sa afle raspunsul cat mai repede.

- Suntem fericiti!ii raspund eu.

- De fapt incercam sa o luam de la capat.Ma intrerupe Sebi.
O iubesc pe mama ta si incercam sa ne salvam casnicia si sa ne cunoastem unul pe celalalt.Si cred ca suntem pe drumul cel bun iar asta este tot ce conteza.In sfarsit suntem fericiti iar eu o iubesc pe mama ta atat de mult.

-Ma bucur pt. voi copii,ne spune tata socru.

-Puteati sa ramaneti si cum erati inainte!Isi baga coada Carolina.

-Taci si lasa copii in pace,nu vezi cat de fericiti sunt.
Eu chiar ma bucur pentru voi.Se pare ca vor fi multe schimbari in bine in casa noastra.

- Dar tata...

- Cred ca am vorbit destul de clar Carolina,daca te bagi intre ei tu vei avea de suferit.Asa ca te rog sa stai in banca ta.Si mai bine ti-ai vedea de treburile tale.
Deodata se face liniste,iar eu ma bucur ca in sfarsit cineva i-a inchis gura Carolinei.
Si se pare ca tata socru nu este chiar atat de rau precum pare.Adevarul e ca in patru ani nu prea ne-am intersectat in aceasta casa care nu este destul de mare.Nu stiu de ce familia Melloni traieste intr-o casa modesta cand sunt plini de bani.Ar putea trai in lux,dar pentru mine oricum asta este indiferent.Eu ma bucur ca imi am familia alaturi,restul sunt doar maruntisuri.Casa,banii,luxul nu prea conteaza pentru o fata care a trait prin orfelinate.Eu cred ca daca ai ce manca si un acoperis deasupra capului iti ajunge sa ai un trai linistit.Pentru mine parea sentimentala conteaza,asta este tot ce imi doresc pentru a fi linistita sufleteste.

Iau micul dejun dupa care merg la spital alaturi de Sebi pentru a vedea in ce stare se afla Juan.

Sper ca specialistul recomandat de el sa aduca o imbunatatire in vedera starii lui de sanatate.Chiar dupa ce mi-am pierdut copilul in urma cu patru ani am aflat ca Juan a fost singurul care a supravietuit.De atunci este in coma si nu stiu daca se va trezi vreodat.Am nevoie de el in viata pt. a afla adevarul,trebuie sa stiu cine l-a omorat pe Lucas.

-Trebuie sa plec,sunt asteptat la birou.Imi spune Sebi.Mai tarziu am o sedinta si cred ca voi intarzia diseara.Daca as putea nu te-as lasa singura nici macar o secunda,dar o sa numar orele pana ce te voi avea din nou in bratele mele.

- Si mie o sa imi fie dor de tine!Mi-l prezinta pe doctorul Adams cel care se va ocupa de Juan,ma saruta apoi pleaca la birou.

Nici eu nu stiu cand voi iesi din tura.Doctorul se ocupa de Juan,il examineaza apoi ii face numeroase analize si imi da speranta ca va deschide ochii si se va trezi din coma in care sta de patru ani.

-Doamna Melloni,stiti la fel de bine ca mine ca dureaza pana ce pacientul isi va reveni.Poate sa deschida ochii azi,peste o saptamana sau poate vor trece ani.Analizele au iesit bune,asa ca trebuie sa va rugati la un miracol ca sa isi revina la normal.

Vom mai repeta maine un set de analize si il voi examina din nou.Trebuie sa crezi ca isi va reveni.

-Multumesc pentru timpul acordat!

Am o mica pauza asa ca merg la restaurant sa imi iau o cafea.Trebuie sa imi vizitez pacientii,si celor care au nevoie trebuie sa le prescriu medicamentele necesare.

Intru in restaurant si ii spun chelnerului sa imi aduca aceaiasi comanda ca de obicei.

Imi scot telefonul din buzunarul halatului alb si ma uit la el sa vad daca nu am apeluri pierdute.Cel mai mult ma ingrijoreaza ca Sebastian nu m-a sunat,sau poate e in sedinta si nu a putut sa ma sune momentan.

Ridic capul de la ecranul telefonului si vad in fata mea un buchet superb de trandafiri.

- Sunt din partea sotului dumneavoastra,stia ca o sa treceti pe aici si i-a comandat special pentru dumneavoasta.Imi spune baiatul care i-a adus.

- Multumesc!Sunt superbi.
Iau buchetul si gasesc atasat alaturi un biletel.

"Pentru cea mai frumoasa sotie din lume.Stiu ca o sa zambesti cand o sa citesti biletelul si asta mi-a fost intentia.Stiam ca o sa vii sa iti savurezi cafeaua in liniste si m-am gandit sa iti pregatesc o surpriza.Astazi sunt c-am ocupat dar sper sa ne vedem diseara,te scot in oras si nu astept un refuz din partea ta.Sa nu uiti cat de mult te iubesc,sotul tau"

Iau telefonul si ii trimit un mesaj,probabil este ocupat dar chiar nu ma intereseaza.O sa gaseasca timp sa citeasca mesajul de la mine.

"Cred ca ma indragostesc,mi-ai facut ziua ma frumoasa si de abia astept sa ne vedem diseara.Te pup dulce"

Primesc raspunsul la mesaj destul de repede,ceia ce nu surprinde deloc.Stiu ca atunci cand iubesti esti in stare sa muti si muntii din loc pentru acea persoana speciala din viata ta.

"Cand o sa ma iubesti o sa fiu cel mai bucuros om din lumea intreaga.Te pup dulce,dar de abia astept sa ne vedem mai repede ca sa iti simt dulceata buzelor pe buzele mele.Sa fii sexy diseara!

Inchid telefonul,imi iau cafeaua,florile si merg direct la spital.Stiu ca o sa numar minutele pana ce il voi
revedea.


Nu stiu ce parere aveti voi dragi cititori dar mie imi place la nebunie aceasta carte.Mullti pupici din partea mea.

Inimi ranite(finalizată) Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum