Petrecerea

3.5K 147 0
                                    

Am dormit atât de bine în brațele lui încât aș vrea să rămân așa o viață întreagă!

Este tot ce am nevoie si stiu ca voi fi fericita alaturi de el.
Este deja dimineață iar razele soarelui pătrund in camera mea.

Sunt atat de fericita si sper sa fie asa mereu.
O noua sansa la viata,un nou inceput iar totul se datoreaza lui.

El este barbatul pe care il doresc,dar imi este atat de teama sa nu sufar din nou.

Iar totul se datoreaza petrecerii ce va avea loc in seara asta.Il voi cunoaste pe Alexander in sfarsit.

Vreau sa il ajut pe Lucas sa se razbune dar am nevoie si de raspunsuri despre trecutul meu si stiu ca doar el poate sa mi le dea.

Dar nu vreau sa il pierd pe Lucas,el este totul pentru mine.
Aseara a fost minunat.M-a imbratisat si a adormit adanc,iar eu nu puteam dormi de fericire.Pentru prima data dupa mult timp nu mai eram singura.Eram in bratele omului pe care il iubeam mai mult decat ma iubeam pe mine...iar totul a trecut atat de repede.

Nu regret nimic,as repeta acelasi lucru la nesfarsit,doar ca el sa fie din nou alaturi de mine.

M-am trezit singura dar asta nu mai conteaza pentru mine,stiu ca va fie mereu lângă mine iar eu vreau sa nu mai plece niciodata.

Biletul gasit pe perna unde inca ii pot simti parfumul imi da speranta la o viata mai buna si un nou inceput alaturi de Lucas.

Barbatul cu parul blond si cret care mi-a furat inima.Si a stiut sa o faca atat de bine incat acum ii apartin in totalitate.Il iubesc si stiu ca este deja o parte din mine.

Deschid biletul si incep sa il citesc:

"Imi pare rau ca a trebuit sa plec atat de repede si nu am putut sa te trezesc.Dormeai atat de frumos incat te-am privit destul de mult si nu voiam sa mai plec de langa tine.Esti perfecta si atat de frumoasa incat m-ai facut sa fiu nebun dupa tine.Te doresc atat de mult incat m-am abtinut cu greu sa nu te ating mai mult decat trebuie.Si nici nu as putea sa o fac,stiu ca nu esti pregatita si te inteleg la fel de mult.O sa ne vedem mai tarziu,iubita mea.Esti perfecta pentru mine.Si nici nu iti poti imagina cat de mult te iubesc....mi-as da si viata pentru tine daca ar fi nevoie."

- Si eu te iubesc.Spun in soapta auzind doar eu.Dar imi este frica sa iti spun,imi este teama de toate desi ma lupt chiar si cu mine si incerc sa inteleg tot ce se intampla cu mine atunci cand esti in preajma mea.Imi este teama pentru seara ce va urma,stiu ca ceva se va schimba,iar noi doi nu o sa mai fim la fel.  

Las toate gandurile deoparte si merg in baie sa ma pregatesc pentru seara ce va urma.Trebuie sa fac un dus si sa merg repede in oras.Imi trebuie o rochie potrivita,trebuie sa merg la coafor,sa ma machiez si o pereche de incaltaminte potrivita.

Ziua de astazi este plina iar eu de abia astept sa treaca mai repede si sa il vad din nou pe Lucas.
Imi lipseste atat demult incat incep sa fiu dependenta de el.

Juan este ocupat cu Sandra iar eu trebuie sa colind magazinele de una singura in cautarea tinutei perfecte.

Dupa multe ore gasesc rochia perfecta in vitrina unui magazin si decid sa o probez.
O rochie roz,cu un decolteu destul de mare si cu multe paiete in zona pieptului,nu foarte lunga si cu o trena frumoasa ce completeaza tinuta in spate.Este perfecta pentru mine si cred ca este prima data cand o sa port o tinuta atat de eleganta.Gasesc repede si pantofi ce se potrivesc rochiei iar urmatoarea oprire este la coafor.

Sunt epuizata dar trebuie sa rezist,seara asta este foarte importanta pentru mine si Lucas.

El si Alexander reprezinta o parte din trecutul meu,iar eu trebuie sa aflu totul despre cei doi.

Dupa ce termin si cu coaforul imi amintesc ca am uitat sa iau ceva.Am vazut zilele trecute o pereche de cercei care trebuie sa fie ai mei.

Nu stiu daca ii mai gasesc dar trebuie sa incerc.Si se pare ca norocul este de partea mea si ii gasesc,sunt inca in magazin.

- Daca ii vrei atat de mult pot sa ti-i iau eu?

- Ce cauti aici?Se apropie de mine si ma săruta incet pe obraz.Imi era atat de dor de el.

- Imi era dor de tine,trebuia sa te vad!Si am venit sa te iau la masa,este destul de tarziu si stiu ca nu ai mancat nimic.

- De unde ai stiut unde sunt?Il intreb suspicioasa.

- L-am sunat pe Juan,el stie mereu unde esti.Cerceii sunt deja ai tai sa ii porti mereu.Esti atat de frumosa!

- Iti multumesc!Chiar imi este foame dar nu prea am mult timp la dispozitie,trebuie sa fiu gata in doua ore!

- Imi pare rau ca nu am putut sa fiu alaturi de tine si te-am lasat singura toata ziua.A aparut ceva urgent si a trebuit sa plec.Te iubesc Eva si vreau sa iti daruiesc tot ce meriti mai bun.
Nu vreau sa te intristezi,stiu ca ti-a lipsit multe,dar acum sunt langa tine si voi face totul sa umplu cu dragoste golurile lipsa din inima ta.Iti promit ca o sa fii cu adevărat fericita!

- Deja sunt fericita langa tine,baiatule cu parul cret.
Promite-mi ca nu ma vei parasi niciodata?

- Iti promit!

Ma ia in brate si ma saruta usor pe frunte,apoi mergem spre restaurant tinandu-ne de mana.Doamne cat de dulce poate fi!


Inimi ranite(finalizată) Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum