Ziua urmatoare

1.9K 99 3
                                    

Eva

M-am odihnit atat de bine,iar astazi e ziua mea libera si pot sa stau in sfarsit cu fiul meu.Nu prea l-am vazut in ultimul timp,dar stiu ca el ma intelege si ca voi recupera tot timpul pierdut intr-o buna zi.

Fac repede un dus si ma gandesc unde poate fi Sebastian,nu l-am vazut deloc de aseara.

Imi sterg parul umed cu prosopul din baie si ma trezesc imbratisata de sotul meu.Chiar ma gandeam de ce nu a aparut pana acum.

- Buna dimineata! Imi spune apoi ma saruta iar eu ii fac semn sa plece pentru a putea sa ma imbrac.

- Buna dimineata!Ii raspund.Vad ca nu vrea sa plece iar eu insist din nou.

- Iar ma dai deoparte din viata ta,stiu ca nu ma iubesti,dar sunt sotul tau si trebuie sa fii alaturi de mine.Apropo,pune-ti ceva frumos pe tine,avem musafiri!Imi spune din nou.

- Nu stiu ce musafiri ai tu,dar astazi e ziua mea libera si este dedicata doar fiului meu.Cred ca te descurci si singur,nu e prima oara cand ai musafiri.Nu stiu ce este in capul lui dar eu nu am timp de nimeni in afara de Alex.

- Iti cer foarte putin din timpul tau liber,vreau doar sa il cunosti si atat.Stii cat de mult tin la fiul tau si stiu cat de mult are nevoie de tine.Te las sa te pregatesti si te astept jos.

Ma saruta pe frunte si paraseste baia.Stiu cat de mult tine la Alex iar eu trebuie sa il rasplatesc pt. cat de frumos s-a purtat cu noi de cand am venit in aceasta casa.

Ma imbrac cu o rochie lejera de vara,pana la ghenunchi si cu umerii goi.Culoare ei imi aminteste de trecutul meu,un trecut sangeros.Imi amintesc de cei mai dragi oameni din viata mea,care astazi nu mai sunt.Imi mangai burtica prin rochita rosie si imi amintesc de faptura mica ce nu a mai apucat sa creasca.Am pierdut tot ce am avut mai drag.Imi iau nelipsitele calmantele si trec sa il iau pe Alex din camera lui pt. a cobora in living.

Treptele mi se par un infinit ce nu se mai termina iar inima incepe sa imi bata cu putere.

Omul ce sta cu spatele la mine imi da o senzatie de neimaginat.

Se intoarce spre mine iar eu incetez sa mai respir pentru cateva minute.Alex vrea sa ii sara in brate iar eu incerc sa il impiedic prinzandu-l de mana si ii fac semn ca trebuie sa se opreasca.

Nu pot sa cred ca cel din fata noastra este tatal lui!Alexander traieste dar noi nu putem sa ne apropiem de el,as distruge tot ce am construit in acesti patru ani.

Sebastian vine langa mine si ma saruta,iar eu nu pot face nimic sa il impiedic.

- Ea este sotia mea Eva,iar el este Alexander noul meu asociat la firma de imobiliare.
Iar pustiul este fiul nostru Alex.Ii spune Sebi lui Alexander,facand prezentarile.

Alexander se apropie de mine si imi saruta mana,apoi isi strange fiul in brate.Nu se poate abtine iar o lacrima ii cade pe obraz.Nici nu imi pot imagina cat a suferit in ultimii patru ani.

- Imi pare bine de cunostinta doamna Melloni,iar fiul dumneavoastra este un pusti extraordinar.Isi sterge lacrima cu palma si jur daca as putea i-as sterge eu toate lacrimile si toata suferinta prin care a trecut pana acum.

-Ma scuzati,spune din nou Alexander.Fiul vostru imi aminteste de copilul meu,dar trebuie sa mergem mai departe.Viata e cruda iar noi trebuie sa ne acomodam asa cum e ea.Ma priveste cu ura,iar eu nu ii pot explica nimic din ce se intampla aici.De ce sunt cu Sebi si tot ce tine de fiul nostru.

Lui Sebastian ii suna telefonul si se retrage in alta camera pt a vorbi la telefon.

Nu rezist mult timp si sar in bratele lui Alexander.Inca nu imi vine sa cred ca traieste,trebuie sa il ating sa il simt langa mine.In sfarsit pot sa cred ca minunile exista!

- Traiesti!Nu pot sa cred ca e adevarat,ii spun in timp ce ii managai fata si ii privesc ochii pe care crede-am ca nu o sa ii mai vad niciodata.

Imi sterg lacrimile si ii dau voie lui Alex sa isi imbratiseze tatal.Caut prin geanta o carte de vizita si i-o daruiesc.

- Nu pot sa iti spun aici tot adevarul,dar te rog sa ma cauti.Ii soptesc la ureche si ii spun ca trebuie sa plec.

-Nici nu stii cat ma bucur ca traiesti!Am crezut ca am pierdut totul dar inca te am pe tine si pe fiul nostru.Imi spune Alexander,nu vrea sa imi dea drumul dar stie ca nu exista alta solutie.

Imi pregatesc geanta si il las pe Alex sa isi ia la revedere de la tatal sau.Intre timp se intoarce si Sebi,il sarut si ii spun ca trebuie sa plec.

Inimi ranite(finalizată) Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum