Alexander

2K 106 0
                                    

Orele trec greu iar eu de abia astept sa o vad pe Eva.Nici eu nu mai stiu de cand nu am mai fost doar noi doi singuri.Ma evita de cand Lucas a fost impuscat.
Astazi am fost la spital sa il vad,nu am intrat in salon dar m-am interesat de starea lui de sanatate.Oricat de mult l-as ura nu ii pot face rau.Desi multi m-au condamna pe mine ca l-am impuscat,nici macar nu am pus
mana pe pistol.Dar stiu cu siguranta cine a tras in el.Noi doi avem un singur dusman de care ar trebui sa ne ferim.

De data asta ma voi ocupa eu cat de curand de el,dar acum trebuie sa ma ocup doar de Eva care trebuie sa apara cat de curand.Stiu ca acum Lucas e cel mai important pt ea,dar eu nu o voi lasa niciodata sa plece din viata mea.Ea inca nu stie ca eu obtin mereu ce vreau si asta ar trebuie sa stie si Lucas.Aud soneria,ma ridic de pe canapea si ma duc sa deschid usa.Stiu deja cine e in spatele ei.

- Buna!Imi spune inainte sa intre in apartament.

- Buna si tie,Eva!Ia loc si spune-mi cu ce sa te servesc,dupa putem sa vorbim!Îi spun eu.

- Pot sa ma mai uit pe aici,pana ce imi pregatesti un ceai.De cafea
e tarziu.Iar eu nu am vazut in viata mea atat lux.E atat de frumos aici!Imi spune ea.

- Asta inseamna sa traiesti ca un rege.Dar degeaba esti un rege daca nu ai o regina langa tine.Poti sa te uiti unde vrei,eu intre timp ma duc sa pregatesc ceaiul.Ii spun eu.

Plec spre bucatarie iar Eva m-a pus oarecum pe ganduri.Degeaba am de toate daca nu am o familie
alaturi de mine.Oricat de tanar as fi anii trec iar copii sunt cei mai importanti din viata unui om.Iar eu am c-am dat cu piciorul
la o familie adevarata.Am totul dar nu am nimic,iar Eva nu stiu încă daca o sa ramana alaturi de mine.Oricat de multa putere am nu o pot obliga sa ma iubeasca.Apa incepe sa fierba in ibric iar eu pregatesc canile in care pun plicuri de ceai.

  O gasesc pe Eva privind privelistea de afara prin geamul imens de sticla aflat in living.A inceput sa ploua,dar ploaia se transforma in cateva minute in furtuna.Iar asta nu prevesteste nimic bun.

Asesz canile pe masa si ma apropii de ea.Ma vede prin geamul de sticla,dar nu spune nimic.Tresare atunci cand o iau in brate si totusi este atat de linistita atunci cand o strang mai tare.

- Am pregatit ceaiul,ii soptesc la ureche.Iar ea se intoarce cu fata la mine zambind atat de frumos.Suntem doar noi doi si asa as vrea sa ramanem mereu.

Dar linistea este intrerupta de gura mea pacatoasa.
Chiar nu ma pot abtine sa nu o dau in bara.Poate din cauza geloziei sau poate pt ca adevarul trebuie sa iasa la iveala mai devreme sau mai tarziu.Sau doar o parte din el.

- Lucas ce face?O intreb privind-o in ochi.

- E bine.Spune-mi ca nu ai fost tu cel care l-a impuscat?Vreau sa stiu daca tu ai facut asta?Ma asteptam sa rectioneze mai rau dar vad ca stie foarte bine cine sunt eu.Lucas a informat-o destul de bine in privinta mea.

- Se pare ca stii adevarul.Ii spun.

- Nu am venit aici sa dam cartile pe fata.Eu cred ca nu trebuie sa ne mai ascundem.Foarte bun ceaiul,imi spune ea!Dupa care incepe din nou sa vorbească.
Dar totusi te-am intrebat ceva si astept un rasp. din partea ta?

- Nu am fost eu.Ii raspund  dupa ce iau cana de ceai in mana.Ai dreptate chiar mi-a iesit,nici eu nu stiu cum am reusit.La ceai ma refer,ii spun dupa ce ii arat cana.Nu vreau sa se gndeasca la altceva.
Nu l-am impusacat eu si nici nu as face-o,dar el stie foarte bine cine a fost.Asa cum stiu si eu foarte bine cine vrea sa il vada mort.Dar tu nu trebuie sa stii nimic din toate astea,altfel o sa fii si tu in pericol.Ii mărturisesc eu..

Se apropie de mine si imi spune privindu-ma in ochi:

- Ce imi ascundeti,ce nu trebuie sa stiu?ma intreaba ea.

- Nu iti pot raspunde.Lucas vrea sa te protejeze iar eu nu as suporta daca tu ai pati ceva.Trebuie sa intelegi ca chiar nu iti pot spune!Se indeparteaza de mine si priveste iar furtuna de afara prin geamul imens de sticla.

- O sa fiu plecata,doua saptamani si nu o sa ne vedem.Vroiam sa stii!Imi spune Eva...

Se lasa tacerea peste noi,pana cand decid sa o rup si incep sa vorbesc din nou.

- Lucas nu o sa poata sa plece,Albert nu o sa-l lase sa iasa din spital.

- De unde stii?Sigur ai facut tu ceva!

- Nu am facut nimic,doar am stat putin de vorba cu doctorul.Lucas nu este vindecat complet,iar analizele nu au iesit cum trebuie.Nu ti-a spus nimic de durerile insuportabile de cap pe care le are.

Iau un trabuc de pe masa si il aprind,apoi iau sticla de Jack Daniels din dulap si torn in doua pahare,stiu ca avem nevoie de tarie amandoi.Ii intind paharul il ia in maini dar nu se atinge de el.

- Despre ce vorbesti?Spune-mi ca nu este adevarat?Te rog,spune-mi ca m-ai mintit....Cade in bratele mele iar paharul se sparge in mii si mii de bucatele pe podea.

O strang puternic in brate si ii spun sa se linisteasca.

- Nu te pot minti,astazi am fost la spital.Am fost sa il vad,dar nu am putut sa intru in salon.Iar cand am plecat m-am intalnit cu tine in curtea spitalului dar nu am putut sa iti spun nimic.De asta ti-am cerut sa ne vedem aici.Trebuia sa iti spun adevarul!

- Nu se poate face nimic?Putem sa amanam vacanta.Chiar nu stiu,poate sa repete din nou analizele.Nu vom pleca nicaieri pana ce el nu va fi bine.

- Nu o sa il convingi,iar eu cred ca trebuie sa mergeti!Aveti nevoie amandoi,puteti sa stati mai putin.Stiu ca nu este momentul sa iti pun asta dar trebuie sa alegi.Ori eu,ori Lucas?Trebuie sa te decizi,iar in aceasta vacanta o sa te gandesti pe cine vrei cu adevarat.Lucas o sa reziste o saptamana,vorbesc eu cu Albert sa ii dea voie.Intelege ca nu o fac pentru voi,o fac doar pt. mine.
Nu poti sa fugi cand la unul cand la celalalt,trebuie sa te decizi ce vrei cu adevarat!

- Bine voi face asta,dar trebuie sa imi promiti ca Lucas o sa fie bine.Si in afara de asta am nevoie de raspunsuri pe care doar tu mi le poti da cand ma intorc inapoi!

- Iti promit ca iti spun tot ce vrei sa stii si ca totul o sa fie bine.Acum mergi si te odihneste,maine dimineata o sa te duc eu la spital.

- Nu pot sta aici,trebuie sa ajung acasa.Poti sa ma duci tu daca vrei?

- Nu vezi ce este afara,chiar daca vreau sa te duc nu putem ajunge.Ai incredere in mine!Promit ca o sa stau cuminte si nu o sa ma ating de tine.

Ii pregatesc patul in dormitorul meu iar eu merg sa dorm in living.Stiu ca are nevoie sa fie singura,iar maine va fi o noua zi!

Stiu ca Lucas are nevoie de ea mai mult ca oricand iar Eva trebuie sa se decidă cu cine va rămâne pana la urma.

Inimi ranite(finalizată) Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum