Inimi ranite(finalizată)

Eva

Nu stiu ce mi-a pregatit Sebi,dar mi-a daruit o rochie absolut superba.Nu merita sa stea aruncata prin dulap asa ca o iau pe mine impreuna cu lenjeria care se asorteaza absolut perfect cu rochita primita.Imi las parul pe umeri si ma machiez dar nu foarte tare,iar in picioare imi iau o pereche de sandale comode.
Se aude motorul masinii si stiu ca Sebastian ma asteapta jos.Cobor scarile in graba si ies repede inaintea lui, nu vreau sa stea dupa mine si sa ma astepte.

Ma intampina cu un trandafir rosu si imi face numeroase complimente.Nu stiu unde vrea sa mergem,dar suntem imbracati amandoi foarte eleganti.Parca am fi iesit de la casele cele mai mari de moda.Ma ia de mana si imi deschide portiera dupa care se aseaza la volan.
Sunt foarte curioasa sa vad unde mergem,dar nici nu ma simt in stare sa il intreb pe Sebastian,stiu ca as strica surpriza asa ca las misterul sa continuie.

- Stiu unde te gandesti!Ma intrerupe Sebi din gandurile mele profunde.Ma ia de mana si ma imi saruta buzele atata de profund incat mi-as dori sa nu se termine niciodata.
Stiu ca noaptea asta va fi una cu adevarat speciala.Stiu cat de mult se pricepe Sebi atunci cand organizeaza asa zisele"surprize".Am avut parte de ele in trecut dar nu am stiut sa le apreciez asa cum trebuie.Dar se pare ca totul are un inceput mai devreme s-au mai tarziu.

- Ar trebui sa fii mai atent la condus.Ii spun eu.
Daca o sa te mai uiti mult in ochii mei o sa faci accident si nu o sa mai putem sa ajungem la destinatie,iar eu ard de nerabdare sa ajungem cat mai repede acolo.

- As privi o viata ochii tai iubito si tot nu m-as satura sa ii privesc.Stii de ce?Pentru ca m-am indragostit de ei de cand te-am vazut prima data.Si sa stii ca sunt mereu atent la drum,mai ales cand esti cu mine,asa ca esti in maxima siguranta alaturi de mine.
Iar surpriza iti va placea cu siguranta pentru ca noi gandim la fel iubito.Vei vedea!

Nu mai scot un cuvant tot drum iar cand ajungem raman cu gura cascata.Se pare ca sotul meu este in stare sa faca si imposibilul ca sa ma vada cu adevarat fericita.

Opreste masina,coboara,imi deschide portiera si ma ajuta sa ies din masina.
Scoate din spatele masinii o sticla de sampanie alaturi de doua pahare si o punga mare de popcorn.
Alaturi de o patura cu adevarat pufoasa.Suntem intr-un parc plin de lumini de la diferite becuri de toate dimensiunile.Iar peisajul este de vis,inaintam pe o alee plina cu lale multicolore pana ajungem intr-un loc cu multa iarba verde.
In fata noastra troneaza un imens ecran,ca si cum am fi la cinema in aer liber.Suntem absolut singuri si nu cred ca cineva o sa ne strice linistea din aceasta seara.

Patura acopera iarba verde,sampania este deschisa iar ecranul este si el pornit de cel care incearca sa imi faca zilele mai romantice.Urmarim o comedie romantica si radem cu atata pofta incat nu stiu de cand nu am mai ras atat de mult ultima data.Cred ca sunt ani de zile de atunci!

Sebi ma ia in brate si incepem sa privim luna si multitudinea de stele ce ne sunt martore in seara aceasta magica.

- Vreau sa iti multumesc pentru tot!Ii spun lui Sebastian si ma bucur ca este mereu langa mine desi l-am respins de atatea ori.

- Stiam ca o sa iti placa,dar seara inca nu s-a terminat asa ca o sa ai timp sa imi multumesti pana dimineata.Filmul s-a terminat,dar a fost doar o parte din adevarata surpriza.

Ma ridica de pe patura si mergem impreuna spre masina.
Ajungem pe marginea unei plaje.Ma descalt de sandale si le arunc in masina,vreau sa merg prin nisipul fierbinte si sa simt cu adevarat adierea marii.
Sebi isi arunca si el sacoul,isi scoate cravata si pantofii si ii aseaza in masina.

Pe malul marii ne intalnim cu un grup de tineri care fredoneaza melodii de dragoste.

Sebi ma invita la dans,iar mie nici nu imi trece prin cap sa refuz.

Le multumim celor care ne-au facut seara mai frumoasa si inaintam mai departe prin nisipul fierbinte.

Ajungem in fata unei mici cabane de lemn,de pe malul marii si Sebastian ma anunta deja ca aici ne vom petrece noaptea.

Deschid usa si sunt intampinata de multe petale de trandafir care cad peste corpul meu.Incerc sa le prind cu mainile si le arunc peste Sebastian.Dar ajung sa fiu eu prinsa de bratele lui.

Imi cuprinde obrajii intre mainile lui puternice si imi spune cat de mult ma iubeste.

-Tremuri iubito,iar daca imi spui ca iti este frig sa stii ca nu o sa te cred.Imi spune el.

Lacrimile incep sa imi curga,dar stiu ca in sfarsit sunt lacrimi de fericire.Stiu ca sentimentele mele pentru Sebastian sunt mai puternice pe zi ce trece si ca iubirea isi face loc din nou in sufletul meu.

Încă un nou capitol terminat cu bine.Pupici!