Capitolul 42 - Trecutul revine

476 29 16
                                    

 Noul capitol a fost postat ! 

Va multumesc de pareri , si de sustinere , acum stiu ca este un capitol cam scurt dar am sa ma revansez data viitoare bine . 

Cine doreste dedicatie la capitolul acesta ? Dar la celelalte ?

 Inca ceva am inceput o noua carte numita ,, Obsession'' daca doreste cineva sa se uite peste ea as fi bucuroasa sa primesc o parere de inceput 

Amy povesteste

- Mira ! Mira ! am strigat cu putere prin magazin dar niciun raspuns e ca si cum ar fi inghitit-o pamantul 

Ce ma fac eu acum ? Cum mai ajung acasa ? 

-Amy ! striga Alis dintr-o data simtitnd usurarea cand am vazut-o pe aceasta la mai putin de doi metri langa mine 

-Alis ! Ce faci aici ? o intreb in timp ce ma apropiu de aceasta si o privesc cu usurare

-Pai am venit dupa tine , tocmai ce ma sunat Mira si mi-a spus ca a trebuit sa plece urgent , a aparut nu stiu ce treaba si nu a putut sa te aduca ea inapoi acasa dea ceea ma rugat sa o face eu  , a spus aceasta afisand un mic zambet care ma facut sa ma mai linistesc dupa plecarea neasteptata a Mirei 

-Ce ciudat ,eu nici macar nu am vazut-o cand a plecat , dar sper ca este bine , orcum cand vine am sa ii arat eu tot disparut ca nebuna si pe mine sa ma lase sa raman singura la magazin fara sa am habar de nimic 

-Hai nu te supara pe ea, poate chiar a avut ceva important de facut  , spune aceasta in incercarea de ai lua apararea surioarei mele 

-Da da , fie cum spui tu dar tot nu va scapa de gura mea ,acum haide sa mergem acasa ca deja m-am saturat sa stau aici inchisa  in acest magazin ca si cum as fi o nebuna , orcum Adrian cred ca o s-a ingrijorat caci am plecat de ceva vreme si nu i-am spus nimic 

-Bine zis , sa mergem ! spune aceasta in timp ce ma ajuta cu doua pungi pline cu mancare iar eu am luat  celelelate doua pungi si am iisit din magazin si le-am pus in portbagajul masinii ei . 

-Deci cum te mai simtit draga mea ? ma intreaba aceasta in timp ce invarte cheia iar motorul se porneste facandu-ma sa ma uit pe geam 

-Supravietuiesc ! am spus in timp ce nu mi-am luat privirea de la geam , privind totul de parca ar fi cele mai frumoase lucruri pe care le vad

-Imi pare , chiar nu stiu ce sa spun , ma doare tot ce s-a intamplat , nu a fost corect ceea ce s-a intamplat cu copilasul tau  , spune aceasta cu durere in voce in timp ce privea doar in fata neavand puterea de a se uita spre mine 

-Cateodata viata nu este corecta deloc , dar cu toate astea trebuie traita nu , chiar si atunci cand nu mai ai motive

-Ai motive Amy , nu te lasa doborata asa de usor , nu cadea in plasa dureri 

-Nu am sa o fac ., nu acum cand am gasit un scop pentru care sa continui sa lupt sa merg mai departe

-Adrian ? ma intreaba aceasta dintr-o data 

-Da . , am rapsus incet

Desi mintisem , nu trebuia sa stie ca merg mai departe ca sa ma razbun pentru moartea fiului meu , au luat viata lui nevinovata dar eu am  sa o i-au pe a lor , acum nu imi mai pasa de sangele care va curge , nu imi mai pasa ca imi patez mainile de sange acum tot ce vreau e razbunare . 

Credeau ca asta va fi distrugerea mea , credeau ca doar asa ma vor vedea cazuta in genunchi plangand si murind pentru copilasul meu , dar tot ce au resit au fost sa isi semneze ei insisi sentinta la moarte . 

Un sarut la miezul noptiiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum