Capitolul 1 -Cazaturile *

4.8K 148 27
                                    

Capitolul 1 ,, Cazaturile ''

Trrr!!!

Sunetul asurzitor al ceasului ma trezeste iar in fata unei zile de cosmar .

Fara chef si oftand adanc ma ridic din pat , cu pasii marunti ma indrept spre baie unde fac un dus fierbinte si ma pregatesc de scoala. Din dulap scot o pereche de blugi albastri si o bluza neagra simpla, in picioare imi i-au o preche de tenisi negri si cu ghiozdanul in spate merg incet pe strazile Los Angesului catre blestematul de liceu ,, Loress”.

Tot drumul am oftat in continuu , ma gandeam ce bine ma voi simti la ora doua cand clopotelul va suna de iesire, insa realitatea este cruda caci pana sa se sune de iesire trebuie sa se sune de intrare.

Iar daca regina Alis este plctisita si astazi sigur ea si prietenele ei ma vor lua iar cu forta in vestiarul scolii si o sa ma bata cu palmele peste fata, si ma vor trage de par .

Imi urasc asa de mult acest par verde, oare cum se poate sa ma fi nascut asa?

Multe intrebari fara de raspunsuri si multe temeri ma bantuie .

Tot gandindu-ma abia realizez ca am ajuns in curtea scoli.

Am pasit incet, cu capul in pamant fara sa privesc pe nimeni si am inceput sa ma indrept spre dulapul meu , insa din nefericire si netentie, in timp ce ma indreptam spre dulap pe hol ma impiedic de o carte si cad peste un baiat .

Buimacita de cap incerc sa ma ridic iar cand il privesc pe cel peste care am cazut mai aveam putin si lesinam , era chiar Adrian , regele drogurilor.

Inima imi batea cu putere , mainile incepeau sa imi transpire, si lacrimile mai aveau putin si isi faceau aparitia pe fata mea , tot ce am fost in stare a fost sa spun

-Te rog iarta-ma promit ca nu se va mai repeta!

Si fara sa mai spun nimic am fugit catre baie , acolo nu m-am mai putut abtine si am inceput sa plang, cum este posibil sa fiu asa de toanta incat sa dau tocami peste el ?

Acum sigur sunt un om mort!

Nici nu vreau sa stiu ce o sa imi faca , dupa ore sau poate chiar in tmpul orelor.

Vai de mine , vai de mine, de ce ? De ce mi se intampla asta?

Dupa mai multe minute de stat in baie , clopotelul de intrare la ore se aude, , ma spal rapid pe fata, si imi machiez urmele de la ochii rosi cum am plans, apoi cu pasi marunti am intrat in clasa, si rapid m-am asezat in ultima banca si scotandu-mi o carte din ghiozdan am inceput sa o rasfoiesc tremurand.

In scurt timp profesorul intra la ora si incepe sa predea lectia, eu il asclutam doar ca sa imi distrag atentia de la incidentul de mai devreme .

Timpul se scurse foarte repede din nefericire pentru mine, iar indata ce toti colegii mei au plecat afara din clasa, am facut si eu cativa pasi indreptandu-ma spre iesire, insa in fata mea apare Adrian , acesta ma privea nervos apoi pe un ton irascibil imi spune

-In momentul acesta tu vi cu mine la vestiare !

Oh Doamne nu pot sa cred ca a pronuntat cuvantul acela ,, Vestiar ” , frica incepuse sa puna stapanire pe mine , si am inceput sa tremur din toate incheieturile.

-Te rog nu ma duce acolo, iarta-ma nu a fost intentionat ! Am spus eu printre suspinele de lacrimi care incepeau sa isi faca aparitia

-Niciun iarta-ma vi acum , sau e vai de tine 

-Da !

Si fara sa mai pot comenta nimic, ma indrept incet in spatele lui pe un hol pustiu pe care copii nu paseau decat foarte des, si in cele din urma am ajuns in vestiarele baietilor.

Acolo o data intrata stiam ca vie nu o sa mai ies cu totul.

Adrian ma privea ciudat, dupa care indata ce inchide usa cu cheia imi spune

-Aseaza-te pe banca accea !

Si cat ai clipi m-am asezat 

-Uite cum stat treaba ciudat-o cu parul verde, iti propun o intelegere bine

-Bine

-Daca tu imi faci temele si proiectele tot restul anunului nu am sa te mai pedepsesc ai inteles?

-Da , promit ca asa am sa fac , acum te rog lasa-ma sa plec de aici !!

Si fara sa imi mai pot abtine lacrimile acestea incep sa imi curga pe fata , iar acesta vazand nelinistea mea, se indreapta catre usa si eu in momentul cand vad ca usa este deschisa alerg cu putere spre ea, insa de emotii ca eram libera si nu am patit nimic rau m-am impiedicat in proprille mele picioare si am cazut pe spate .

Am inchis ochii si ma pregateam de impactul cu solul insa cand dechid ochii ma vad in bratele lui Adrian care ma privea ciudat si imi spune

-Tu chiar nu vrei sa incetezi cu cazaturile astea, nu o sa te pot prinde mereu?

-Oh scuze nu o sa se mai repete

-Dada tot asta aud, acum pleaca pana nu ma razgandesc si te pedepsesc

-Am inteles

Frica a inceput sa dispara din inima mea si indreptandu-ma rapid catre baie mi-am luat un pumn mare de apa si mi l-am aruncat pe fata, dupa care am privit refexia mea .

Eram schimbata intr-un fel si nu inteleg de ce? Parca ochii mei erau mai luciosi , hm poate ca asta este doar imaginatia mea.

Insa astazi a fost o zi pe care nu am sa o uit niciodata , este prima data in trei ani cand vorbesc cu regele drogurilor si prima data cand scap ne batuta dintr-un vestiar.

Este asa de ciudat, intr-un fel ma simt bine, insa nu trebuie sa ma obisnuiec cu acest sentiment, deoarece poate ca astazi este singura zi din viata mea cand eu chiar zambesc cu adevarat .

Dupa ce am iesit din baie am mers la cabinetul medical si am mintint-o pe asistenta ca ma simt rau iar aceasta m-a crezut si m-a invoit sa merg acasa.

Indata ce mi-a dat adeverinta medicala am iesit prin spatele scolii si am inceput sa alerg spre casa insa nu stiu de ce aveam senzatia ca eram urmarita ....

 

Buna ! deci aceasta este prima mea poveste , ce parere aveti despre ea pana acum ? 

Un sarut la miezul noptiiWhere stories live. Discover now