Capitolul 39 - Axel si Amy un sarut in ploaie

802 39 17
                                    

Kaylie povesteste 

-Adrian eu sunt .... 

-Cine ? ma intreaba acesta serios privindu-ma patrunzator 

-Eu nu sunt nimeni ca sa ma implic unde nu am permisiunea , iarta-ma dar chiar nu pot sa spun nimic .

-Te rog  ...

-Eu te rog  sa ma intelegi putin  , nu stiu nimic dar orice ar fi fi puternic si continua lupta pana la final 

-Dar ...

Fara sa mai spun nimic am plecat in fuga fara sa ii dau ocazia sa ma poata urmari si sa ma dea de gol , am intrat in acest spital cu o misiune si am de gand sa o duc pana la final . 

Imi pare rau ca nu am putut sa ii spun la Adrian cine sunt cu adevarat dar stiu ca unul din acei prieteni a lui Amy este un tradator iar in acest moment nu stiu sigur daca nu cumva este chiar el ? 

Nu pot sa am incredere in nimeni si nimic , am invatat asta din greu , in viata mereu m-am bazat pe cuvintele tatalui meu ,, Daca esti bun esti luat de prost , ''  si avea dreptate atat de multa chiar daca totul intre noi s-a incheiat dezastruos ma invatat o lectie buna . 

Luand o gura mare de aer mi-am continuat  drumul hoinarind pe holuri trecand pe langa asistente iar dintr-o data  privirea  mea a cazut pe un ecuson pe care scriam Amanda  Oreo , aceasta este ! 

Spun fericita in mintea mea , femeia nu parea foarte in varsta , avea parul negru si ondulat , fata rotunda un nas mic si buzele in forma de inima . Parea draguta la aspectul fizic dar eu stiu ca in inauntru este stricata . 

-Amanda ? o intreb cu o voce joasa

-Da !? Cine esti tu ?

-Eu sunt Miranda noua asisitenta si am nevoie de ajutorul tau 

-Oh bine cu ce pot sa te ajut 

Fraiera a si cazut asa de usor in capcana mea . 

-Afara este o fetita ranita dar care nu vrea sa intre in spital sa o ingrijesc crezi ca ai putea sa vi sa ma ajuti sa o aduc inauntru ? 

-Desigur sa mergem !  Spune aceasta fara sa banuiasca nimic 

Timp de cateva secunde am mers pe holurile spitalului fara niciun obstacol in fata noastra iar in momentul in care am iesit de pe usa spitalului afara am putut sa ma simt in sfarsit libera si fara griji . 

-Mainile sus ! strig catre aceasta in timp ce imi scot pistolul de la spate peste care era halatul 

-Dar ... 

-Nu spune nimic doar mergi sau voi trage  ! spun cu putere intimidand-o 

Fara sa mai protesteze aceasta a ridicat mainile deasupra capului si inceput sa mearga in fata pana in momentul in care am ajuns la Rayan si ceilalti 

-Buna treaba Kaylie ! spune Eduard   

-Merci ,  ! spune vesela in timp ce Axel o ia pe asistenta si o duce pe o strada pustie si o aseaza langa un tomberon  iar aceasta era in fata ei atintind-o cu pistolul . 

-Ce doriti de la mine ? intreaba aceasta printre lacrimi 

O priveam dar nu simteam mila , nu simteam remuscari si nimic in inima mea , poate ca eram asa cum spuneau multi ,, regina de gheata '' dar nu imi pasa de ceea ce au spus pentru ca i-am adus la tacere fortata si nu prin moarte prin bataie . 

-Vrem informatii si raspunsuri daca vei coopera cu noi te vom lasa sa pleci daca nu acel tomberon iti va fi mormant , spune Eduard pe un ton dur facandu-ma si pe mine sa simt fiori in intreg corpul 

Un sarut la miezul noptiiWhere stories live. Discover now