In love with the prey (in curs de editare)

Capitolul 32

                                   ****Of, doamne. Am uitat sa dat Posteaza... Imi pare rau pentru intarziere, insa am scris si urmatorul capitol si tot aveam impresia ca am dat POST la asta. Pff... Sper sa va placa acest capitol si ca ma votati, aici in dreapta, si lasati un comment, in josul paginii. 

Asta e un cadou de CRaciun pentru voi! Ce va adus mosul? <3 

 #merrychristmas #hashtagdecraciun #vaiubescmult

                                          *

                                        ***

                                     *******

                                  ***********

                               **************

                           ******************

                                      ~~~

                                    HBxxx

P.S.: Multam mult pentru toate voturile, readingurile si commenturile de pana acum! Va iubesc mult! 

_______________________

Un moment de liniste se lasase in camera. I-am privit pe baieti si am zambit.

-Si de voi imi era dor baieti! Nu am mai vorbit cu voi de luni de zile! Imi cer scuze ca sunt asa o prietena rea cu voi!

-Rea? a gesticulat Phillip, razand.  

-Phillip... Dragule! am facut o pauza. Au trecut mai multe decinci luni de cand nu am mai vorbit cu voi! Ti se pare dragut? 

-Defapt sunt trei luni jumatate! a intervenit Tudd, facandu-mi cu ochiul. 

In apartament a patruns Jessie si descaltandu-se i-a rugat pe baieti sa ne vedem alta data pentru ca are nevoie sa vorbeasca despre ceva importanta. Baietii au dat din cap si au iesit, sarutandu-ma pe obraz. 

-Okay, nu stiu cum sa iti spun... a oftat, imediat ce a auzit usa cum s-a trantit. 

-Dar ce e asa de rau sa nu stii cu ce sa incepi, Jess? am ridicat din sprancene, nelinistita. 

-Nu stiu ce o sa crezi... E ciudata situatia... Pe bune... 

-Vrei sa imi spui sau crezi ca nu e OK? am dat din cap. 

A respirat de cateva ori si a incercat sa vorbeasca. A renuntat prima data, insa a doua oara vorbele ii ieseau ca un rau de gura ei:

-Harry si Kendall sunt mai mereu impreuna in ultima perioada, iar eu am fost rugata sa fac pe detectivul, iar tu fiind sotia lui trebuie sa ii urmaresti ca sa facem un scandal din asta! Salariul meu conteaza in viata mea, insa situatia asta e patetica si nu vreau sa fac nimic... Mi se pare prostesc. Doamne... 

Lacrimile linistite au inceput sa cada pe obraji mei. 

-Uite, Jess! Nu o sa il urmaresc! Nu vreau asta! L-oi fi adus eu langa mine cand il urmaream, insa pot sa il pierd prin acelasi mod! Vreau sa se termine bine, nu rau! Vreau sa ii arat ca am incredere in el! Nu vreau sa ma cert cu el din atat, e un moment de infedelitate, poate chiar nu vorbesc si i-am vazut eu intr-o ipostaza proasta... am facut o pauza. Sau poate chiar mi-am batut joc de el pana acum si nu mai are nevoie de una ca mine in viata lui. E putin stanjenitor cand am auzit ca mi-a cumparat acest apartament, iar el probabil se duce cu Kendall acasa la noi si se culca cu ea. Zic probabil pentru ca nu cred asta suta la suta.  In momentul asta, ma simt ca niciodata. Nu am facut asta niciodata. Nu m-a ranit nimeni incat sa nu tip sau sa nu o tin pe a mea toata ziua, buna ziua, pana aflam daca am dreptate. E trecut de patru jumatate, iar el nu a venit acasa, desi eu am iesit cu Niall si m-am vazut si cu baietii la studio, am vorbit cu Zayn la telefon si mi-a zis ca Harry nu e acolo, iar Louis mi-a spus sa nu imi fac griji! m-am pus pe canapea. Dar poate asa e... Nu ar trebui sa imi fac griji, Fiindca poate imi pregateste ceva mie... Poate vrea sa ma faca fericita! M-as bucura mult sa vad ca durerea se transforma in fericire. Insa nu cred ca fericirea o sa vina asupra mea chiar acum... mi-am spus oful fara a auzi alte vorbe de la Jessie.