Capitolul 14

1K 50 17
                                    

Sa nu va suparati de intarziere.... Multumeeeesc mult! xxxx

Ma bucur nespus ca pot impartasii cu voi aceasta poveste. 

Capitolul 14 e chiar aici!

 

                      Va pup! Multumesc mult ca cititi si apreciati! Love you all!  Bxx

Din nou s-a intamplat. Am simtit-o pe mama cu mine in aceeasi camera. Am zambit si m-am gandit instant la ea. Parul ei brunet, ochii ei albastri si zambetul ala care facea pe toata lumea sa zambeasca. Mi-am aruncat privirea catre poza de pe noptiera si am luat-o in mana. Am privit-o pe frumoasa britanica pe tocuri, intr-o rochita mulata si scurta. Nici nu-i dadeai 39 de ani daca o vedeai in fata.

-Domnisoara White, mancati ceva? deschise Jessie usa, deranjandu-ma din amintiri.

-Da, te rog. Dupa vreau sa ma duci si pe mine, undeva! zambi catre Jessie.

-Te duc la o intalnire de zambesti asa? ridica spranceana la mine.

-Nu e o intalnire cu un baiat. O intalnire cu cineva cu care nu am mai vorbit cred ca de jumatate de an, zambi eu in continuare.

-OK... Cum o fi!

Din bucatarie venea un miros imbietor de salata greceasca si peste pe gratar.  Nu-mi venea sa cred ca am primit asa ceva la micul dejun cand Jess era in casa. Insa, probabil totul a fost adus de Jason de la magazinul cu mancare de langa redactia lui din centru. Ne-am asezat la masa si am mancat cat de repede am putut. M-am uitat in jur, sarindu-mi in ochi ciocolata calda, care parca imi dadea dependenta. Am luat repede cana si am stat la discutii cu Jessie. Slujba ei era mult mai grea decat a mea. Ea trebuia sa scrie articolul, sa-l dea la tiparit, apoi sa il dubleze, singura, in mii si mii de exemplare si sa stea la aparatul de taiat ca sa ii le imparta in doua, apoi sa le duca la Jason sa le "lipeasca" in revista propriu zisa. Iar eu... Eu trebuia sa scriu reportajul de vreo trei-patru pagini de ziar, sa-l duc la firma, sa-l puna James in masina de copiat si eu statea bine merci cu multumirea mea ca munca ce  o executam statea in ziar mai mult de vreo opt zile, bineinteles putin retusata si micita. 

Ceasul de pe perete arata 10:24. M-am ridicat de la masa, am pus farfuria in ghiuveta si sarind intr-un picior am iesit spre dormitorul meu. Scarile le-am urcat in patru labe, asa ezitam sa ma lovesc la piciorul meu ranit. Mi-am ales o pereche de blugi lungi, Conversii albi si hanoracul cu urechiuse de Panda. 

-Jess, du-te si deschide masina! Mergem inainte pana la floraria lui Bobby de pe colt, tipai de la etaj. 

Ah... Floraria lui Bobby. Bobby - un domn bine facut cu un par carunt. Trecuse de ceva timp de varsta de saizeci de ani, insa, arata de patruzeci. Era inalt, iar burta lui nu era foarte mare. Zambea mereu cand ma vedea trecand la scoala pe acolo si-mi dadea intotdeauna o lalea, primavara cand apareau, el stiind ca erau florile mele preferate de primavara. Dar, trandafiri? Pff... Daca afla ca un baiat ma scoate la un suc sau ca iesim la o plimbare, ii spunea: "Lui Kim ii plac trandafirii!" Si intotdeauna ii dadea in plus doi trandafiri! Asa se explica faptul ca in loc sa vina cu trei trandafiri, venea cu cinci si asa mai departe. Imi aduc aminte cum venea seara la cina la noi. Ii aducea mamei trei trandafiri albi si mie trei, rosii. Mereu aveam in camera mea trei trandafiri in vaza de pe birou. Iar la moartea mamei? Bobby ne-a facut cinci coroane numai din flori de trandafir rosu si alb. Cand a fost in Jungla din America Centrala mi-a adus un trandafir albastru. Daduse trei sute de dolari pe el. Il avea pot spune, dat fiind faptul ca un trandafir la floraria lui era o lira sterlina. 

Am coborat scarile, tinandu-ma de peretii apartamentului. Jess m-a strigat de afara, spunandu-mi sa imi pregatesc un discurs. Probabil, iar venisera paparazzii. Mi-am tras sufletul si am incuiat usa. Am coborat sarind intr-un picior. Intr-adevar erau zece paparatii in fata blocului si asteptau diverse raspunsuri la intrebarile lor tampite. Mi-am continuat drumul catre masina, sarind pe un picior. 

In love with the prey (in curs de editare)Where stories live. Discover now