In love with the prey (in curs de editare)

Capitolul 18

Avem si capitolul optisprezece aici! Sper ca o sa va placa!

                    Astept pareri! 

                                    Loveeeeee, HB xxx ♥♥♥♥

-Tud, crezi ca Jessie va fi in regula? il intrebai, privindu-l cu ingrijorare.

-Pai de ce sa nu fie? zambi el.

-Erm... Sunt intr-un avion catre Delaware, iar ea nu stie asta... Mda... Siiiiiiiiigur va fi OK! am spus sarcastica.

-Bine, bine, practic suntem in aeroport. Am aterizat! a zambit.

-Bun venit in Gerogetown, Deleware! Suntem pe pista aeroportului Sussex Contry Airport! se auzi o voce de femeie din difuzoare. 

Am ridicat din umeri si l-am urmat pe Tud. O aglomeratie groaznica in aeroportul asta, m-a facut sa-l intreb pe Tud de ce am luat un avion care aterizeaza pe pista aeroportului asta,  iar in schimb am primit un "avertizment" cu legatura la faptul ca era singurul avion care ateriza in estul Americii, dat fiind faptul ca pe cel de New York l-am pierdut cu o ora. 

Am luat bagajul si am pornit catre iesirea din aeroport, aratand pasaportul si actele. Iesind, m-am oprit bezmetica, privind toata acea lume care se plimba pe strada din fata aeroportului. Injur in gand si il iau pe Tud catre un taxiu. 

-Uite, omule, trebuie sa ajungem cumva in New York! Niall mi-a zis ca au concert in Manhattan! 

-NU te mai panica atata, Kim!  Nu e o problema ca suntem in Georgetown! 

-Suntem la 4000 de kilometri de New York, omule! Nu pot sa nu ma panichez, intelegi? 

-Erm... Suna-l pe Niall sau pe Zayn, poate pot ei sa ne ajute?! 

Mi-am aruncat privirea catre o banca din spatele nostru. Mi-am asezat corpul micut pe marginea bancii si am verificat telefonul din geanta, Il scot istant de pe Mod Avion si incerc sa-i sun pe baieti. Insa, nici unul dintre ei nu raspunde la telefon. Apoi ochii mei zaresc ceasul... Era trecut de ora 3 noaptea. Oftez, luandu-l pe Tud in brate. 

-Daca nu il voi mai avea? am zis printre lacrimi. 

-Nu risti nimic daca incerci... ridica Tud din umeri. 

-OK... Mergem catre un hotel sau sa vedem daca avem un avion sau o masina catre New York? 

-Cel mai bun e avionul... Cu masina faci mai mult de patruzeci ore...

-Bine, haide! Aici incepe nebunia din America! mi-am sters lacrimile. 

Am cautat cu disperare un avion catre New York , intreband din zece minute in zece minute. Se pare ca ora tarzie isi punea amprenta pe dorinta mea de a ajunge mai repede in New York. Am stat mai mult de o ora in aeroportul din Delaware si plictiseala, oboseala si tristetea isi puneau o amprenta clara pe mine. Simteam cum ochii mi se inchid si cum pasaportul si actele imi aluneca din maini. Tud mi-a pus capul pe poala lui pentru a ma odihnii cat se poate de bine. 

-Domnisoara? Domnisoara! am auzit dinspre ghiseu.

Am tresarit ca arsa, luandu-mi pasaportul de pe jos si actele, am alergat pana la ghiseu. 

-Avem doua locuri pentru Philadelphia! 

-Ah... Asta la cati kilometri de New York e, doamna? am intrebat-o pe femeie, masandu-mi pielea capului. 

-130 de kilometri! a caut in calculator.

-Asta ma distruge si mai rau! mi-am sters fata de sudoare cu ambele maini, mi-am lasat corpul sa cada sprijinit de peretele ghiseului.