In love with the prey (in curs de editare)

Capitolul 2

Studiam din greu,cautand in continuare despre prada mea,cand soneria de la usa incepu sa cante alarmant. Tip de la etaj "Vin acum!" pentru a nu mai aude acea sonerie tare. Caut grabita cheile in geanta,urmand sa descui si sa observ un baiat inalt,al carui corp era putin lucrat si mult tatuat si al carui par rebel era ciufulit rau de tot. Il privesc la fata...Nu imi vine a crede ochiilor...Era chiar vecinul meu,ziarist de ani buni la gazeta de sport,mereu si mereu gelos pe slujba mea ca omul din dreapta lui Gully. 

Am momente in care cand il vad cum ma priveste de scarbit imi vine sa il scuip intre ochi,insa sunt o domnisoara,iar asta e ultimul lucru care ar trebui sa-l faca o adevarata domnisoara britanica. Nepasatoare il intreb ce vrea,el raspunzandu-mi cu un adevarat discurs:

-Uite...Am auzit ca ai primit reportajul lui Harry Styles! Eu o am pe varamea obsedata dupa el si as putea sa te ajut. In plus ne mai petrecem si noi niste timp impreuna,vecinuto! Stiiu ca esti singura si neinpacientata de ce ti se intampla in viata asta,dar amandurora ne place sa avem o imagine buna in fata miilor de cititori The Sun, nu-i asa?

-Vecinica.. Cum sa-ti spun eu... Verisoara ta e o tipa de treaba. Ai putea sa-mi dai numarul ei de telefon,as putea sa ma vad cu ea. Ce zici de diseara. Ok,Multumesc de telefon. Pa pa! imi luai eu la revedere de la baiatul din fata usii mele. 

Niciodata nu am putut sa-l fac pe baiatul asta sa inteleaga ca eu lucrez numai singura. Urc rapid in camera mea,concentrandu-ma la studiul meu. Citind nepasatoare,dar concentrata printre randuri observ ca undeva scria ca "Se faleste ca s-a culcat cu sase fete,pana la 12 ani nu a fost cret,doarme dezbracat si nu stie raspunsul la intrebarea: <<De ce face fetele sa planga?>>".

-Oh,te rog! Vedetele,vai,ce simpatice sunteti voi. Doarme dezbracat. Nu era cret pana la 12 ani. Pff...Ce chestii interesante despre tipul asta,incepui eu privind laptop-ul.

Insa stiu sigur ca in spatele acestor lucruri marunte,neinteresante pentru mine,exista un trecut lung si vast,care eu trebuie sa-l aflu. 

Lista mea de facebook era incarcata. Privind alandala,observ o poza cu cretul meu,una din prietenele mele din liceu era fana. Ceva imi spunea ca daca intru pe ea,voi afla o gramada de chestii noi. 

* 

Nopatea trecuta,studiul meu se terminase pe la ora 2:30. Numai statusem pana la ora aia treaza cred ca de ani buni. Dormisem,parca,un car de ani ,dar nu era mai mult de ora 8:30,ora la care ma trezesc deobicei.  Ridic capul,bezmetica, de pe perna. Visasem azi-noapte ca tipul carliontat era la mine in camera si imi povestea despre viata lui intima cu cateva fete. Telefonul de la firma incepe sa sune alarmant. 

-Da? intreb cu o voce somnoroasa.

-Pai domnisoara White, de ce mai sunteti acasa? 

-Ah. Tu erai Gully? Uite,ma imbrac,mananc si vin la firma intr-o jumatate de ora. E ok,da?

-E perfect,domnisoara! 

Am inchis telefonul trantindu-l de podea. Eram obosita moarta. Ma ridic din pat,urmand sa merg in zig zag prin camera. Imi fac dusul de dimineata, mananc cereale Musli,urmand sa-mi iau lucrurile si sa merg la firma. Bineinteles ca Laptop-ul meu,aparatul si lucrurile mai mici,le arunc pe bancheta din spate. Imi frec inca odata ochii cu mana dreapta,inainte sa bag cheile in contact. Motorul incepe sa varaie,eu accelerand,ies din locul stramt in care parcasem aseara. Strazile orasului,erau ude,semn ca seara trecuta plouase torential. In cele din urma,firma mi se arata in fata ochilor. Ca intotdeauna,inainte sa intru in cladire,privesc in sus,sa vad daca Gully se uita pe geam. Si da,nu se uita. Imi salut colegii de la departamentul Sport,Politica si Vedete,urmand sa intru in lift.  De data asta acea melodie ritmica de copii impreunata cu jazz classic,ma linisti total. 

Nu stiam de ce,dar dimineata asta mergeam numai in zig zag-uri. Il privesc pe inaltul si batranul Gully stand de dinaintea geamului imens,privind frumosul tablou oferit de Londra. Niciodata nu vorbeste cand aude liftul facand acel clinchet. El vorbeste numai dupa vreo zece secunde,in care te studiaza in geam sau vrea sa vada daca te cunoaste.Imi aduc aminte ca prima data cand am venit aici si am vazut ca nu vorbeste,am incepu sa vorbesc eu,lucru care nu prea i-a picat bine lui. 

-Domnisoara White,a-ti ajuns! 

-Neata,Gully! Te rog,lasa-ma sa vorbesc eu. 

-Desigur. Se vede ca cineva a studiat din greu noaptea trecuta,rase el sarcastic.

-Uite,luandu-mi geanta si scotandu-mi foile care devenisera un adevarat teanc. Am aflat ca tipul e din Holmes Chapel,aici,aratandu-i lui Gully o poza, si ca a studiat aici, si ca viata lui intima a fost de minim sase ori si ca nu avea par cret pana la 12 ani. Sta in Nordul Londrei intr-o casa de 1 milion de lire sterline si ca Louis,colegul sau de trupa a stat cu el in apartament pana ce a facut 18 ani. Niciodata nu a stiut sa raspunda la intrebarea: <<De ce face fetele sa planga?>>. 

-Bine,bine,continua.

-Trupa lui preferata este Coldplay,nu-i place sa citeasca,mama lui stie tot despre el...ah...E romantic,nu ii place fetele care fumeaza,beau si se jura. Frate,am uitat ce vroiam sa zic. 

-Doamne,imprastiata cum esti tu,cand vine vorba de munca esti impecabila, fetito! zise Ray,fratele lui Gully. 

-Nu trebuie sa-mi povestestii tot despre el,o sa ma plictisesti,vreau ca astazi la ora 7:30 sa fii la Arena O2,unde  el si trupa dau un concert. O sa ai o camera de filmat la tine,ca sa filmezi tot spectacolul,uite,asa,scotand camera din sertar, si asta e biletul VIP pentru backstage. Din momentul de fata,pleci la Hady iti iei lucrurile si mergi sa te pregatesti,da? Ne vedem,maine,cand o sa-mi aduci toate detaliile de la concert.. O sa apara pe prima pagina,concertul nostru favorit. 

In ultima vreme,Gully devenise insetat dupa reportaje bune,nici nu se mai gandea la lucruri de genul ca poate pe el il deranjeaza sau ca nu-i pica bine... Pe el il interesa doar sa aiba prada in cusca lui. Si de data asta,prada trebuia prinsa de mine...