ÎMBRĂȚIȘAREA LUI LUCIFER: Căderea unui heruvim (I)

Capitolul 59:Mania lui Lucifer

Cand ma apropii,nu-mi vine sa cred ceea ce vad.O coloana de preoti satanici strajuiesc locul,aflandu-se in fata si spatele unui altar negru.Un ins sta lipit de masa cu fata in jos,in genunchi,cu mainile asezate pe masa,prinse in catuse asemeni unor ghiare.Belial priveste impasibil scena.Brusc,Lucifer scoate un jungher si incepe sa taie mana acelui barbat.Strigatele lui agonice umplu cerul,in vreme ce bratul ii este taiat incet de la cot in jos.Chipul Printului este transfigurat de o manie salbatica.Din nou ma cutremur,amintindu-mi cum a taiat atunci gaturile preoteselor,fara ca macar sa clipeasca.

-Asta te va invata sa nu mai pui mana pe ce nu este al tau!

Intorc capul cu dezgust.Mana taiata cade pe jos in vreme ce sangele incepe sa tasneasca,facandu-si loc prin santuletele mesei rituale.Abia cand preotii se feresc din calea mea,il vad pe nefericitul ins cu chipul strafulgerat de durere.Insa durerea i se transforma in furie cand ma zareste venind.Mi-a inghetat spatele de spaima!Marchizul ma priveste cu niste ochi care ar vrea sa zica"O sa te omor in chinuri".Nu am cum sa ii explic ca nu am zis nimic despre revolta,nu pot justifica in niciun fel mania lui Lucifer,asa ca tac,cu buzele stranse de spaima.

Marchizul este eliberat si i se da in batjocura,sa-ti tina in mana intreaga propriul brat retezat.Cei care il insoteau privesc cu frica spre Print,neintelegand nimic.Marchizul isi trage rasuflarea,apoi il infrunta pe Lucifer,prea indignat de nedreptatea facuta.

-Vei regreta aceasta decizie...

-Spune-mi adevarul...

Marchizul priveste spre mine inciudat dar nu raspunde nimic.

-Layra isi ascunde gandurile fata de mine.Ce s-a intamplat acolo?Iti ordon sa imi spui adevarul sau te voi trimite...

-Ce crezi ca s-a intamplat?il intrerupe Adraz si ranjeste.Ma vei trimite in abis indiferent ce-ti voi raspunde.Iti voi spune eu ce s-a intamplat...Micul inger nevinovat nu este asa de nevinovat precum pare...

-Taci! spumega Lucifer.

Ma ascund dupa o coloana,tremurand de spaima.Razbunarea Marchizului este cu mult mai rea decat mi-as fi imaginat.

-Dar mi-ai ordonat sa vorbesc Printe...Aceasta "fecioara" pe care o protejezi atat nu este decat o tarfa...

Printul isi infoaie pieptul si se apropie de el cu pasi masurati.

-Daca asta este adevarul,vei arde...! Iar ea...Ma voi ocupa de ea mai tarziu.

-Daca vrei,iti pot detalia felul in care mi-a cerut,cu disperare in glas,sa ii impartasesc din tainele placerilor trupesti...Sau felul in care ma implora sa o ating...

-Cum indraznesti?urla Printul.

-Sti deja ca nu mai este pura...Ce te face sa crezi ca nu m-a preferat pe mine?Sa fiu primul care smulge petalele trandafirului...

De data asta,este prea mult.Am dat sa ies si sa spun adevarul,dar Lucifer s-a napustit asupra capeteniei,eliberand o energie rosie.Adraz a reactionat si el,inconjurandu-se la fel de o aura galbuie.Cele doua forte s-au ciocnit cu putere,iar din mainile lor au inceput sa iasa sfere de diferite culori.O sfera intunecata a pornit din mana lui Lucifer,care ardea ca un taciune.Insa scutul lui Adraz a respins-o si ea s-a disipat.

A venit randul Marchizului,care a eliberat energie sub forma de sageti verzi,care s-au apropiat de Print.El a trimis o rafala de foc,asemeni unei mici tornade,care a ars scutul Marchizului si l-a azvarlit vreo zece metri prin aer.In cadere,scutul lui acum carbonizat a ars inca cativa demoni care priveau spectacolul de pe margine.

O rumoare s-a instalat in aer,in vreme ce Lucifer priveste triumfator spre ultima sa capetenie loiala,care sade acum intinsa pe pamant.Face un semn spre doi gardieni,care il insfaca pe Adraz de grumaz si il taraie dupa ei,indreptandu-se spre zona de carcere a Infernului.

-Puneti-l in lanturi!urla Lucifer.

S-a intors apoi spre intrare,iar eu am luat-o la fuga pe coridoarele palatului.Stiu ca vine sa ma caute in camera si tot ce imi doresc este sa nu ma gaseasca acolo.Ii simt energia eruptiva de la zeci de metri si ma tem ca ma va face farame.Minciuna Marchizului tocmai ce mi-a semnat condamnarea la moarte!Ar fi trebuit sa fug cu mult timp in urma!

Pasii mei speriati fac zgomot pe coridorul lung,dar nu-mi mai pasa de nimic.Aud in urma suvoiul lui cum ma urmareste.Stiu ca ar putea sa ma prinda intr-o clipita,dar ii place mult prea mult vanatoarea.

"Nu ai unde fugi..."

Il aud in minte si asta ma face sa alerg mai repede,inima imi bate de aproape imi sparge pieptul si broboade de sudoare imi scalda fruntea.Fuga mea nu face decat sa ii intareasca banuielile,dar stiu ca nimic din ce voi zice nu va mai conta.Capetenia lui va arde in abis pentru ceva ce nu a facut,doar ca sa se razbune pe mine pentru ceva ce nu am spus.Am ajuns in fata unei usi arcuite,decorate cu capete de sarpe.Am intrat intr-o sala foarte inalta,ce seamana cu un templu.Sus,o statuie uriasa si hada imi aminteste de intruchiparea raului absolut :SAT' A 'NA .Un jilt se afla in fata lui,jiltul pe care urmasul sau de drept se aseaza deseori,atunci cand au loc intruniri importante.Nu apuc sa cuget prea mult,pentru ca usa se deschide cu putere,de parca sta sa iasa din tatani si vad o capa intunecata cum flutura,de parca o furtuna s-a starnit.Haina cade jos,lasand sa se vada un costum inchis la culoare,elegant,care imbraca corpul Printului.Mania lui regala ma fascineaza asa cum un sarpe veninos isi paralizeaza prada inainte de a o ucide sau asa cum o pantera priveste un om inainte de a-l sfasia.Nu mai exista urma de compasiune in el.Este orbit de gelozie si dorinta de a ma pedepsi.Ma priveste cu ura iar eu raman impietrita de groaza.

-De ce?mugeste el.De ce m-ai tradat?

Am dat sa merg spre el,dar crezand ca vreau sa fug a facut un semn si pe data toate usile din acel templu s-au inchis ermetic.

-Nu este ceea ce pare...ii zic eu,simtind ca frica imi patrunde in oase adanc,fara sa o mai pot scoate de acolo.Frica inlocuieste pe data sentimentul de caldura si tandrete pe care l-am resimtit nu nu mult timp in urma,stand in bratele lui.

-M-ai mintit ca vrei sa fii pura si de fapt...!!!

-Lucifer...Lasa-ma sa...

Ca o strafulgerare,ma trezesc cu el in spatele meu.Dau sa fug,dar ma prinde cu bratele lui de fier si incepe sa ma dezbrace de haina.Am ramas doar in camasa fina,lunga pana in pamant.El scoate un cutit incrustat de la cingatoare.

-...Te implor!Asculta-ma doar o clipa...Te voi lasa sa-mi vezi toate gandurile si...

-Taci tarfa!Nu mai ai dreptul sa vorbesti...

Crud si rece,ma apleaca in genunchi si ma pune cu capul pe jiltul ce il vazusem mai devreme.Lacrimile mi-au tasnit din ochi si inima ma doare ingrozitor la auzul vorbelor lui.Apoi imi apasa cu lama cutitului pe gat.

-Acum...E vremea sa imi povestesti in detaliu cum l-ai lasat pe netrebnicul de Adraz sa se infrupte din tine...Cum te-a momit,ce vorbe dulci ti-a soptit...Sau poate te-a luat salbatic...Asa cum probabil iti place.

-Eu...

-Spune-mi...Sau iti voi taia gatul.

-Nu e adevarat!am strigat,fara sa ma mai gandesc ca e pe punctul de a-mi taia beregata.Sunt la fel de pura ca in ziua in care m-am nascut!

Dar mania prea mare ce o simte il ineaca si este surd la vorbele mele.