ÎMBRĂȚIȘAREA LUI LUCIFER: Căderea unui heruvim (I)

Capitolul 14:Cuprinsa de Beatitudine

Am atins Cristalul Sfant rostind"Intelepti Batrani,solicit prezenta si ghidarea voastra!"

Consiliul Batranilor s-a materializat in cateva secunde in fata ochilor mei.Zarad este imbracat intr-o roba atat de alba,incat straluceste de 100 de ori mai tare decat neaua.Pe frunte poarta de aceasta data si o cununa argintie,impletita cu maiestrie.Isi aduna palmele in semn de salut,in vreme ce eu stau privind timida pardoseala.Nu este nevoie de cuvinte,pentru ca ei stiau deja pentru ce ii chemasem.Gabriel,ca intaiul Veghetor al Raiului se ocupa de toate detaliile legate de intrupare.Acesta este si motivul pentru care ma va insoti pana la intoarcerea mea Acasa.

Se apropie de jiltul principal,inmanand lui Zarad un papirus aurit,pe care este inscris planul meu de viata.Adaugase cateva detalii care spera ca vor fi pe plac Consiliului.Zarad deschide papirusul si citeste cu atentie.Din cand in cand scoate cate un "Hmm"pe care noi il traducem in"Da..Bine,sa vedem ce urmeaza".Ma uit in ochii lui Gabriel si zambesc mental.I-l da inapoi,dupa ce arunca o ultima privire experta.

-Planul este bun dar nu stim inca cat de realizabil.Asta va depinde numai de tine,Layra.

-Ma voi stradui sa nu va dezamagesc,spun eu pe un ton serios si responsabil.

Zarad ma cerceteaza cu atentie.

Ceilalti Batrani se topesc subit din jilturile lor,ramanand numai conducatorul lor,care imi face semn sa ma apropii de el.Ma duc cu pas usor,parca plutind,fiind ca de obicei fascinata de lumina lui.Imi ia chipul intre palmele sale si imi zambeste,privindu-ma cu atentie in ochi.Ii simt iubirea covarsitoare.

-Layra...un singur lucru sa nu uiti cat timp vei fi acolo,spune el grav,accentuand cuvintele.

Imi intind gatul ca sa il aud mai bine.

-Tu esti Lumina.Sa-ti amintesti aceasta cand gandurile tale vor fi negre,cand cerul va fi acoperit de nori si furtuna tristetii se va abate asupra ta.Esenta ta ramane neschimbata,dar alegerile sunt cele care te vor defini ca si Copil al lui Dumnezeu.

Inclin capul in semn de aprobare,iar el ii face un semn lui Gabriel.

-Cand se va considera pregatita,pregateste-o pentru intrupare.

-Prea bine,decreta Gabriel si isi uneste palmele.

Pana sa apuc sa realizez,Zarad se preface intr-o sfera de lumina care palpaie si se topeste in aer.Sala Tronului ramane tacuta si solemna,iar lumina ce cade pe ferestrele largi vesteste crepusculul.

Dupa ce am schimbat cateva cuvinte,Gabriel a plecat grabit spre multiplele sale indatoriri,iar eu m-am dus pe Campul Alb sa ma incarc si sa ma reunesc cu fratii si surorile mele.Campul este brazdat de trupuri imbracate in alb,de mii si mii de aripi albe care se zbat usor,dintre care unele se disting imediat,din cauza culorii neobisnuite:aripile mele.Daca cineva ne-ar privi din inalt,ar spune ca suntem ca mii si mii de pasari care se pregatesc de zbor.Acesta e momentul meu preferat din fiecare zi petrecuta in Rai.Desi dintotdeauna m-am considerat un spirit solitar,conexiunea cu ceilalti ramane neintrerupta,iar micul nostru ritual ne arata cat de puternic suntem intr-adevar legati.

Imi unesc palmele si intru in meditatie profunda.Cascadele colorate din mentalul comun se revarsa in mine,aducand cu ele noian de ganduri parfumate,frumoase si sensibile,emise de ceilalti ingeri.Emotiile care ma incearca sunt bucuria imensa,pacea si eliberarea.Unele emotii arata ca niste vartejuri,altele cu sfere,unele au forma de flori,iar unele nu par a avea forma.O stare extatica ma cuprinde,pe masura ce simt conexiunea cu fratii mei,ca o dulce visare ce imi imbata trupul si sufletul.Noi o numim Beatitudine.Gandurile se ordoneaza,se aseaza si se impletesc,apoi creeaza gandul nostru comun,exprimat de mii de spirite pe aceeasi voce si in acelasi timp:"Noi suntem Lumina!Noi suntem Unul!"