Deschid ochii si respir usurata. E inca intunerci afara , desi zorile isi fac incet incet aparitia. Dupa cosmarurile de azinoapte , ma bucur ca am revenit la realitate , ce-i drept , o realitate urata. Dar totusi , una pe care sper ca o voi putea schimba in curand. Deschid usa baii si vad gramada de sange de pe podea , alaturi de trupul baiatului care nu a avut , practic nici o vina. Nu stiu cine e , cum se comporta el defapt , dar un lucru stiu sigur. Nimeni nu merita sa moara. Nici macar Pall , sau Kollin. Imi alung gandurile in legatura cu acel baiat , caci nu vreau sa dau inapoi acum. Nici nu mai am cum. Odata ce am inceput , nu pot sa mai schimb ceva. Ma incalt in tenisii negri , murdari si rupti in unele zone. Verific de mai multe ori locul hanoracului si al pantalonilor , apoi imi prind parul strans , intr-un coc micut. Acum , tot ce imi mai ramane e sa astept. Nu am , practic , nici un plan. Nu stiu ce se v-a intampla cand Pall v-a pasi pe usa. Sunt doua variante. Ori ma v-a omori , descoperind trupul baiatului , ori , voi reusi sa fac ceea ce mi-am propus. Nu pot da gres. Asta ar insemna sa am o moarte lenta , dureroasa si sigura. Iar acum , lucrul de care imi este cel mai frica , este sa nu dau inapoi pe moment. Nu trebuie sa am nici o indoiala.
Se face dimineata in adevaratul sens al cuvantului. "Normal , isi permite sa doarma cat vrea si sa vina cand vrea" imi spun. Trece o ora , apoi doua , apoi alte cateva , apoi altele si tot asa. Ceva nu e inregula. Se facuse deja seara , si pana atunci nimeni nu a scos nici un sunet. Liniste totala. Imi ignor foamea , asa cum am facut-o si pana acum , si deja incep sa ma panichez. Daca a aflat ce am facut? Baiatul ala lipseste de o zi intreaga , si nimeni sa nu spuna nimic? Caut telefonul lui , si gasesc mesaje. Pare se ca , dupa ce "o rezolva pe tarfa aia mica" , pleaca in New Orleans. Bun. Asa , macar imi permit sa cred ca mai am o sansa , de a nu fii descoperita asa de usor. Se intuneca. E noapte. Ziua a trecut cu adevarat , iar eu sunt din ce in ce mai nelinistita. Ochii mi se ingreuneaza , si aud pasi care merg in alte camere. Barbati care isi spun ca se duc la somn si urari de "noapte buna" apoi liniste totala. O discutie insa imi atrage atentia , desi nu am putut auzi prea bine ce se vorbeste. Ma prefac ca dorm , atunci cand o pereche de ochi ma priveste prin gemuletul usii , si ii aud vocea catre un alt barbat.
-Asta e! Pall deabea acum s-a intors din aeroport , a avut ceva probleme. Ne-a zis ca s-ar putea sa o extermine , asa ca nu v-a trebui sa ne alarmam daca auzim sunete de arma.
-Si cu Joffrey ce e?De el ai auzit ceva?
-El e plecat in New Orleans de ieri. Stii ca el nu e genul care sa tina legatura cu oamenii de aici...
Iar apoi nu mai pot auzi nimic. Se indepartasera deja. "Vine inarmat." asta e primul lucru la care ma gandesc. Acum , chiar ca nu mai am vreo speranta , dar continui sa cred ca inca mai pot sa fac ceva. Daca nici de data asta nu reusesc , atunci poate sa faca ce vrea cu mine. Si cel mai probabil , ma v-a omori in cel mai josnic mod cu putinta. Privesc printre micile spatii ale gratilor din lemn ale geamului , asa cum am facut-o si pana acum. Au trecut deja trei ore. Asta daca telefonul baiatului merge bine. Aud niste pasi inceti , care se opresc in dreptul usii mele. Cateva secunde de asteptare inainte sa se deschida usa incet. Intoarsa cu fata la el , pare ca si cum as dormi. Se aseaza pe o parte a saltelei si imi da usor dupa ureche suvitele de par de pe fata. Deschid ochii , incercand sa par somnoroasa. Mirosul parfumului fin invadeaza camera , alaturi de un zambet larg. "Ce o fii cu el?" ma gandesc , fortandu-ma sa nu dau inapoi.Orice gand care m-ar putea face sa regret ar putea fii fatal. Mai ales acum.
-Imi pare rau ca a durat atat pana sa ajung la tine. Am avut ceva probleme si...asta numai din cauza ta. zambetul ii dispare de pe fata , lasand loc maniei si seriozitatii.
Nu ii raspund , dar ma uit la el usor speriata.
-Stii , sunt cunoscut ca fiind omul cu cele mai tari fete. La mine vin oameni de toate felurile , in special oameni bogati.(face o pauza de cateva secunde)...ca si Kollin. Si stii ce m-a calcat cel mai tare pe nervi? E ca ,dupa vizita facuta de Kollin , m-am asteptat sa iti fii dat seama unde te aflii si in ce situatie esti. Si stii ce am primit in schimb?
Dau din cap in semn de negatie , vocea pierindu-mi.
-Am primit o multime de comentarii la adresa mea , cum ca insusi Kollin , proprietar de fete , a fost tratat mizerabil de catre una din curvele mele.
Inima incepe sa imi bata din ce in ce mai tare , si incerc sa imi potolesc tremuratul , dar pur si simplu nu pot. Imi e mai teama de el ca niciodata.
-Draga mea , cred ca trebuie sa iti dau o lectie. Credeam ca esti mai desteapta , si ca ai putea-o invata singura , dar se pare ca ai nevoie de ajutor.
Isi desface cureaua de la pantaloni , in timp ce ma ridica in picioare si incepe sa ma atinga. "Nu te pierde cu firea!" tip la mine insami , fara sa imi las lacrimile din ochi sa imi cada pe obraji. "Trebuie sa iti joci rolul!Acum sau niciodata!" si incep sa ii raspund la saruturi .
-....uite asta e o fata desteapta. ii aud vocea
Ma pune cu spatele la perete si incepe sa ma sarute pe gat , in timp ce imi duc mainile pe spatele lui. "Acum." se lasa o liniste totala in mintea mea. Toate gandurile imi pleaca. Apuc pistolul din pantalonii lui si il imping cu piciorul pe saltea. Fara sa mai stau pe ganduri il impusc unde nimeresc. Il vad cum se tine de partea de jos a stomacului , cazand pe saltea , improscand-o cu sange. Imi iau pantalonii si hanoracul pe mine in doar cateva secunde. Rup tricoul negru al baiatului intr-o bucata bare si mi-o leg peste nas si fata.Punandu-mi gluga pe cap si iesind din camera , incuind-o cu cheile din buzunarul tipului. Incep sa alerg nebuneste pe holul casei , luand un lift ajungand in curtea unde fusesem batuta de Anne. O strabat intr-o fuga nebuneasca si cand ajung in casa lui Pall , sunt uimita de numarul mare de barbati imbracati in negru. Vad cum unii isi scot pistoalele si incep sa traga. Ies repede si o iau la fuga , fara sa conteze directia. Fug si fug si fug pana cad la pamant . Sunt in parcul de unde ma gasise Pall. Nimeni , in afara de oamenii de pe strazi . Doar masinile care par sa fie mereu prezente isi fac simtita prezenta. Ma asez pe o banca si imi trag rasuflarea. Culmea , exact cand eu ieseam au inceput impuscaturile. "Ce dracu?" ma intreb. Nu imi vine sa cred ca o spun , dar...eu nu ar fi trebui sa am un glont in inima pana acum? Nu. Nu am. Iar asta e bine. Nu pot sta linistita inca. Pall sigur a fost descoperit , alaturi de trupul tipului , asa ca o iau din loc , de data asta mergand si ajung intr-un loc intunecat , intr-o fundatura. Ma asez jos , si cand sunt sigura ca nu sunt privita sau urmarita de cineva , scot pistolul. Ii verific gloantele si il pun repede la loc. Inchid ochii pentru cateva ore , deoarece imi simt pleoapele grele . "Inca mai am o sansa." imi spun fara sa fiu prea increzatoare , inainte sa cad prada somnului
