Satana își programase o întâlnire cu Struțu în timp ce eu îi dădeam sfaturi în modă. Vorbea cu Muscă despre cum ar fi să aibă super-puteri de păianjen și să iasă la un date și ceea ce mă duruse cel mai tare, vorbea cu Dracu despre o posibilă întâlnire la el acasă.
"Dar de unde o să știu care e casa ta?"
Îl întrebă ea.
"Hai, Satano, nu e atât de greu. E singura casă din Cottburg care are o cruce de metal pe acoperiș."
Ce ironie. Cine ar fi crezut că Dracu și Satana or să se înțeleagă vreodată? Ce să vadă el la ea? O egoistă căreia îi pasă doar de ea și de interesele ei personale. Și din câți băieți sunt pe lumea asta de ce și-a aflat să vorbească fix cu cei pe care i-am iubit cândva ? (Sau încă îi iubesc, depinde).
-Ți-am zis să nu te uiți până nu ajungi acasă.
Mi-a scris Poop destul de agitat.
-Știi ca nu pot rezista tentației.
-Ești bine?
-Poop, vreau doar să..
-Să o bați, să o arunci pe geam sau în fața mașinii? Să o faci de râs? Să o bagi cu capul în toaletă?
-Da, și asta.
Ii scriu eu râzând de ideile interesante pe care mi le-a dat.
Dar în principiu, vreau să aflu ce vede Dracu la ea. Sau la prietenele mele. Mă rog, fostele. Ce au ele și nu am eu?
-De asta îți faci tu griji? Ce proastă ești, Vaco! Trebuie să ne gândim ce are Satana cu tine de încearcă să îți facă rău. Sau poate ce vrea să îți facă în viitorul apropiat.
-Poop, lasă-mă cu anomaliile astea! Nu vrea nimic. Vrea doar să mă facă să mă simt prost, atât.
-Nu tot ce zboară se și mănâncă, draga mea.
-Nu mănânc păsări!
-Nu asta e ideea!
-Poop, de ce nu mă iubește?..
-Ești o proastă! O mare, mare proastă!
-Îți mulțumesc pentru ajutor.
După ce ziua de naștere era pe sfârșite, Snapchaterul venise la mine să îmi mulțumească pentru că am venit. Oricum aș fi venit, doar e vărul meu. Spre surprinderea mea, și a tuturor de altfel, mă luase în brațe și mă ținuse așa două minute. Am început să mă întreb dacă e bine, dacă a pățit ceva dar era foarte bine dispus.
-Ne mai vedem. Mi-a zis. Ador cadoul.
Oare să fii avut cadoul efecte adverse?
Mă rog, nu știu și nu o să aflu niciodată. M-am așezat în pat, și în sunetul provocat de canalul cu Vehiculeauto HD am intrat din nou pe contul Satanei. Trenul văzuse pentru o secundă conversația cu Dracu și crezuse probabil că m-am împăcat cu el.
-Mai vorbești cu el? Vaco!!
Nu știu ce era mai grav, să îi spun că sunt pe contul de Reallitybook al Satanei sau că m-am împăcat cu el.
-Nu.
-Cum nu? Dacă te văd.
-Doar câteva mesaje. Zic eu trăgând telefonul spre mine.
-Da și cu inimioare.
Inimioare?! Dracu și Satana vorbesc cu inimioare??
-Da și cu inimioare.
Îi răspund eu dar mi-a luat 5 minute ca să realizez cât de banal a sunat asta.
YOU ARE READING
Ascunzând realitatea dură
Humor"Am văzut diferența dintre a crede și a vedea Și uite așa am reușit să păcălim realitatea. " *Dar nu în toată măsura ei* **Realitatea a început să vină și să vină ... Până când mi-a luat din nou totul..**.
