Ascunzând realitatea dură

55. Sfera iubirii

Voiam din ce în ce mai mult să îmi îndeplinesc visele. Inclusiv cel în care să găsesc mașina lui Hocurus dar am realizat că toate s-au întors împotriva mea. Dar totuși la ce a mai adus Arnold acele arme și de ce eu nu am primit niciuna?

Sperietoarea și Vrăjitoarea Urâților au devenit cele mai mari dușmance din cauza brățării. Casa mea e asezată în mijlocul caselor lor, zi de zi se luptă încontinuu.

Râzoasa mereu a visat să ajungă în vârful muntelui părând cea care rezolvă orice ceartă dar acum ea le incepe pe toate.

Aia Cu Poop pe Nas care râdea la fiecare glumă, acum e in batjocura tuturor.

Gaiuțul, care mă plăcea grădiniță, face mișto de mine cu fiecare ocazie.

Snapchater-ul e în relație cu ei iar eu.. sunt cea mai neexistentă persoană posibilă în viața lor.

Dar m-am focusat pe Poop, BSFF-ul meu și Tren, cea care nu poate să mă părăsească chiar dacă ar vrea. Aa, da. Si pe iubitul meu, Struțu, bineînțeles.

Când mă gândeam la toate astea aud niște bătăi în ușă.

-Nu înțeleg de ce mai bat. Doar e și casa mea.
Intră Poop și începu să râdă ca un broscoi torturat.

-Ești ok? Îl întreb.

-Eu da, tu?

-Te iubesc, Poop! Zic și îl iau în brațe.

-Ești sigură că ești ok ? Se uită el la mine foarte speriat.

Ne-am pus un film și am terminat popcornul înainte să înceapă filmul. Când mă simțeam cel mai bine Struțu îmi trimite un mesaj foarte ciudat.

Ne despărțim. Nu e vina ta, ci a mea. Mă voi arunca în fața mașinii. Adio,pa.

M-am speriat. Nu știam ce să fac. I-am scris încă o tonă de mesaje dar nu a răspuns.

-Hai că îi scriu eu. Zise Poop.

-Ce să îi scrii tu, gayule ? Râse Trenul.

-Trenule, ai grijă la......

-Vă rog calmați-vă !! Țip eu. Poop fă ceva! Repede!

-Îl sun!

-Ce?!?

-Nu are de unde știi că sunt la tine.

-Alo ? Se auzi vocea lui minunată de celălalt capăt al liniei.

-Alo, ce faci ? Îl întrebă Poop fără să aibă idee de ce a vrut să îl sune.

-Mă distrez. Cine ești ?

De celălalt capăt se auzeau țipete, râsete făcute de băieți și fete și muzică dată la maxim. Se pare că Struțu avea chef de glume. I-am făcut semn lui Poop să închidă. Trebuia să îi plătesc Struțului cu aceeași monedă, să vadă că nu sunt o marionetă. 

-Știu ce am să fac. Zic eu. Trebuie să mă ajutați. 

-Cu ce ?

-Deci eu o să mă duc și o să mă întind lângă marginea drumului în șanț, o să mă dau cu ketchup, iar unul din voi îmi face o poză și i-o trimite. Trebuie să pară cât mai...

-Ce ?!? Ai înnebunit ?!? Nuuu !!

-...real ! Eu cred că voi nu sunteți normali. Ați văzut ce mi-a făcut, cum și-a bătut joc de mine, chiar nu o să îi permit să mai facă asta ! Trebuie să își învețe lecția. 

-Fițoaso, nici eu și nici Trenul nu o să facem asta.

Era momentul ideal pentru a-mi folosi Puterea de Convingere, i-am speriat atât de rău încât au venit amândoi de grabă afară. Era întuneric, iarba era udă iar mie îmi era foarte greață să mă întind pe jos, însă amintindu-mi de cuvântul "lecție" m-am trântit numaidecât.

Poop i-a trimis poza. Struțu a dat seen după 10 minute, iar când a făcut-o nu prea părea să îi pese.

-E Vaca ? A întrebat el.

-Da.. Zice Poop atasând o tonă de emoji ca să pară că plânge.

-Dă-o DRACULUI ! Scrie Struțu.

Îmi era dor de Dracu dar mă durea mai tare faptul că am avut încredere în a doua persoană care e la fel ca prima. Dacă toți sunt la fel ? Sau dacă eu sunt cea care are o problemă ?

Fără să îmi dau seama, vreo patru lacrimi îmi părăsiseră ochiul stâng. La ce bună a fost ciocolata aia dacă în final am ajuns să primesc tot lacrimi ? 

-Off.. Se uită Poop la mine cu milă. Tu cu dramele tale.. Uneori cred că joci într-o telenovelă..