După câteva luni
-Poop, ce năzbâtii ai de gând sa facem Crăciunul ăsta? Îl întreb după ce iau o gură din ceașca cu ciocolată caldă pe care mi-a pregătit-o chiar el ca un băiat de casă ce e.
-Cu siguranță nu să mergem la Dejanem cu bicicletele. Râse el cu noul său tip de râs specific sărbătorii care era pe cale să vină : râsul unui ren cocoșat care trage trei Moși Crăciuni deodată.
-De Crăciun o să rămânem singuri acasă. Trenul o să plece la colindat cu Satana, cred. Noi mergem cu Snapchaterul, Gaiuțul, Râzoasa și ceilalți. Și după ne gândim în a cărui dintre geamurile vecinelor mele aruncăm cu ouă și roșii.
-Ar fi perfect, Văcuțo. Însă sunt șanse de 80% să nu fiu Crăciunul ăsta în oraș.
-De ce? Îmi vărs eu ciocolata caldă pe plapuma lui roz.
-Uită-te ce ai făcut.. Acum trebuie să învăț să spăl la mașină pentru că Kadîna e plecată... E posibil ca mătușa mea să nască.. Și nu știm dacă Erik va apărea fix peste doua săptămâni de Crăciun, mai repede sau mai târziu.
-Off.. Ce rău îmi pare. Poop, fă ceva și rămâi.
-Vrei să mă cert iar cu Kadîna și să nu mă mai lase să ies din casă o lună? Că nu mai vin nici la colindat nici la mătușa.
-Vom vedea. Îi zic eu supărată.
Ador Crăciunul. A fost dintotdeauna sărbătoarea mea preferată. Luminițe colorate pe care de obicei eu cu Tati (Adam Michel) le punem pe casă, în casă, pe brad și chiar pe tufișurile din grădină. (Cam ciudat). Ruțu ajută la agățarea lor din vârf. Mami, Kadîna Supremă face prăjiturele (fără forme că zice că sunt prea scumpe), iar Trenul, ei bine Trenul stă în pat și se uită pe canalul Vehicule Auto HD. Cam așa decurge pregătirea de Crăciun la noi acasă, în general.
Eram atât de nerăbdătoare să vină odată seara de Crăciun încât am uitat de ziua Snapchaterului. E chiar cu o săptămână înainte de Crăciun.
Avusesem multe conflicte nespuse, se îndepărtase de mine destul de mult însă totuși eram veri și sunt sigură că am trecut deja peste.
Momentan întrebarea mea era ce cadou să îi fac? Mă gândeam să fie ceva ce va putea păstra pentru mult timp sau poate chiar pentru totdeauna, ceva simbolic. Mi-am făcut o ciocolată caldă și când m-am întors în dormitor mami curăța toate dulapurile, inclusiv cel în care îmi țin eu jurnalele secrete.
-Mami, ce faci aici? Zic eu în timp ce mi-am pus cana pe noptieră.
-Stai liniștită că nu mă uit printre conspirațiile tale despre băieți. Ce-ar fi să...
Efectiv toate caietele și cărțile mele s-au prăbușit. Am stat două ore să le așez în ordinea curcubeului, fără să aibă vreun colț îndoit iar Kadîna Supremă le-a împrăștiat pe toată podeaua.
-Mda, mulțumesc.
Și când eram pe cale să fac o criză de nervi, simt o lovitură destul de puternică în cap. (Aproape că crezusem că mă lovise mami). O cutie albă sigilată îmi aterizase în mâini.
Inițial nu am vrut să o deschid pentru că dacă era un lucru prețios de al Kadînei și l-aș fi stricat, nu mi-ar mai fi dat de mâncare două zile, dar cum ea nu avusese nici o reacție și era concentrată să îmi adune Jurnalele Secrete (nu știu de ce am lăsat-o să facă asta), am fugit în cealaltă cameră și am început să tai sigiliul cu ceva ascuțit ce am găsit pe acolo. Înăuntru se afla un glob de cristal cu un înger în interiorul său care lumina extrem de puternic. Asemeni armei care l-a ales, acest înger era cadoul perfect pentru Snapchater, care poate ne-ar aduce împăcarea.
La petrecerea de ziua lui, cu multe luminițe albastre și albe, baloane și desigur multă mâncare, simțeam o atmosferă puternică de împăcare-îndepărtare, ape liniștite-indiferență din partea tuturor foștilor colegi și a lui. Eu cu Trenul eram acolo dar ne simțeam oarecum excluse din tot ce însemna "gașca" lor. Poop nu mai venise deoarece mătușa lui a născut și trebuia să stea cu Erik, cele două prietene-dușmance ale mele Mătura și Piranda nu aveau ce căuta acolo, deci rămăsese doar gașca Snapchaterului : Gaiuțul, bineînțeles, Râzoasa, Aia cu Poop pe Nas și din nu știu ce motive, Satana era noul membru. Satana mă urăște din tot sufletul și se vede cu ochiul liber, deoarece după ce ea cu Poop au încetat să mai fie prieteni, el s-a dus în cealaltă extremă, adică la mine.
-Bunăă.. Ăă.. Vaco?
-Bună și ție Satano, îi zic eu în timp ce o priveam adânc și dominant.
-Aa, scuză-mă. Nu știam că și tu ai fost invitată.
YOU ARE READING
Ascunzând realitatea dură
Humor"Am văzut diferența dintre a crede și a vedea Și uite așa am reușit să păcălim realitatea. " *Dar nu în toată măsura ei* **Realitatea a început să vină și să vină ... Până când mi-a luat din nou totul..**.
