Ochii mei vibrau, de parca cineva tocmai ma lovise peste fata. Teoretic asa se intamplase. Practic? Ea adaugase o alta poza cu ei doi alaturi de preitenii lor la un mall. Erau pe terasa. Bobo era cu a sa iubita, o tipa inalta, destul de slaba, la al doilea cel mai bun liceu din oras, la mate-info, dar cand privirea mi s-a oprit pe ei doi, un mic cutit incepea sa resimta in gat. Simteam cum aerul din camera devine atat de irespirabil, incat adrenalina parea deja ceva normal.
Poza arata exact cum nu voia sufletul meu sa vada.
Ea, cu acel zambet, usor fortat, insa probabil astfel zambea ea, imbracata cat se poate de simplu si tomnatic, isi tinea picioarele mici, unul peste altul, cuprinzandu-si genunchii cu mainile sale firave. Parul sau lung si brunet il avea prins intr-o coada de cal perfecta, iar ochelarii ei imensi, ii acopereau mult din fata. In stanga ei, aproape de aparatul ce a facut poza statea el. Degajat, cu tinuta sa formata din blugi si geaca de piele, radiind de fericire. Desi mainile lui nu ii inconjurau nicio parte a corpului ei, se vedea chimia care exista prin orice spatiu gol al pozei. In stanga insa, retras, singur, tinandu-si piciorul ridicat, zambind intr-un colt al gurii era Alex, fara niciuo alta fiinta de sex feminin pe langa el. El doar privea aparatul.
Am zambit, insa sufletul meu incepea sa se macine. As fi vrut sa o sun pe Andrada, insa stiam ca ar fi fost in zadar, pana la urma urmei la ce ma asteptam? Ca el sa nu mai iasa cu ea? Sa se desparta, doar pentru ca imi arunca niste priviri? Trebuia sa imi revin, indiferent de privirile aruncate, de sentimente sau de orice implica acest ''destin''.
∞
Asteptam la rand cu Andrada. In fata noastra era o fata care ii ceruse vanzatorului, de la magazinul din curtea liceului, patru pachete de biscuiti si o sticla de apa. Pentru sanatatea si silueta ei, speram ca biscuitii sa nu fie numai pentru ea. Dupa ce am reusit sa ajung in fata micului geam, am cerut ceea ce voiam.
Ajunse inapoi in liceu, Andrada incepu sa priveasca pe scari, cum urca tipul caruia ii scrisese de Valentine's Day, insa acesta nu ii daduse niciodata nici cel mai mic semn de compatibilitate. Imi parea rau. Am simtit cum mai multe persoane au intrat inauntru, soneria auzindu-se ca un cutit pentru timpanele mele. I-am auzit vocea si am marit pasul, incepand sa urc scarile cu Andrada. Dupa alte cateva trepte, l-am vazut pe Vlad ce se plimba pe palierul sau, ametit. Cand ma zari venise spre scari, intampinandu-ma. Stiam ca gasca lui Bogdan era in urma mea. Sincer? Impinsa de acel sentiment, de mica gelozie ce imi veninase inca de cand vazusem acea poza corpul, i-am cuprins corpul lui Vlad, intr-o imbratisare lunga, lasandu-mi greutatea pe el, mainile sale gasindus-i locul pe spatele meu arcuit.
Am auzit cum cineva pufnise trecand pe langa noi. I-am dat drumul cu gandul de a-l lasa sa se intoarca in clasa. Oricum aveam sa ne vedem in pauza viitoare. In fata mea, au incetinit ritmul in care urcau pe scari si de abia daca mai inaintau. Restul gastii era deja in clasa, pe cand Bogdan si cu Alex la diferenta de vreo trei trepte se oprisera.
Alex s-a intors catre Bogdan, eu continuannd sa trec pe langa ei, observandu-i cu mare atentie. Vocea lui, aproape razand spusese, lasand o dara adanca de curiozitate in mintea mea.
- Ti-am zis ca am sa castig pariul? Si apoi ma privi, pret de cateva secunde.
In acel moment capul meu s-a intors contrariat catre Bughi, ce ma privea zambind, aproape razand osciland intre mine si fata lui Alex.
- L-ai castigat frate!
'' Pe Bune? Au pus pariu? Despre ce? Despre mine? Serios? ''
Ajunse la etajul nostru, Andrada imi stransese atat de tare mana, incat am crezut ca aveam sa tip de durere.
