Ora de matematica. Simteam cum mana imi amorteste scriind de pe tabla in continuu. Stateam de aproape jumatate de ora, incercand sa ii inteleg scrisul profului. Explica rapid si scria la fel, iar heroglifele sale pareau cu adevarat desprinse din Egiptul Antic. Andrada mi-a dat un cot pentru a ma trezi la realitate. Visam cu ochii deschisi privind in gol, creandu-mi diverse planuri, facand lumea mea paralela cu ceea ce se intampla in clasa.
Viata mea amoroasa? Nu evoluase chiar deloc. Luna ianuarie era pe sfarsite si in afara de micul indecent de acum ceva timp cu cei 5 baieti, totul era in umbra. Lucrurile la scoala decurgeau normal. Pogonici si cu Pancu se certau, Daniela fuma zilnic cu Nedelcu, Lucian ne facea planuri pentru viitoarea excursie, iar restul fetelor ca deobicei vorbeau despre viitor si note. Bleach!
O solutie imi sageta corpul. Mana mea s-a ridicat, dar fara sa imi dau seama profesorul se parea ca intreba clasa pentru un raspuns. Clasa a scos o ovatiune ciudata cand m-au vazut cu mana ridicata.
- Da, domnisoara?
- Pot sa merg la toaleta?
- Hmm..Sigur.
Clasa a pufnit in ras, dar nu ii mai suportam fata abatuta si heroglifele pe care le scrijelea, asa ca solutia cu baia era biecuvantata. Pasii mei au inceput sa hoinareasca liceul, care mi se parea mult prea mare. Era intortocheat si imi amintesc si acum cum in clasa a noua m-am pierdut.
In timpul orelor era atata liniste, incat puteai sa te plimbi agale si sa auzi atatea ecouri: ''Formula matematica este delta...Romania se incadreaza intr-una dintre cele mai..Istoria Germaniei poate fi considerata..Declinarea intai...''
Jucam un joc atat de copilaros. Mergeam si ascultam vocile profesorilor, incercand sa imi dau seama ce se preda. Asta ca sa trag de timp. M-am hotarat sa ma plimb si la etajul al doilea, caci pe al meu il stiam pe de rost. Bocancii mei coborau incet treptele, iar holul lung al etajului doi statea acum in fata mea. In dreapta pe perete era o oglinda, in care am simtit nevoia sa ma privesc. Mi-am dat parul ce se prelingea pe umeri si mi-am zambit. Am trecut de usa, ce lasa la vedere restul holului cu toate usile claselor inchise. Vara holul arata diferit. Din cauza caldurii multi profesori erau de acord sa faca orele cu usile deschise. Vocea profesorului de sport se auzi dintr-o sala si ma pufnise rasul, la glumele sale.
Visam plimbandu-ma pe hol cand o usa s-a deschis. Am tresarit si m-am lipit de perete, asteptand sa vad daca era vorba de un profesor sau de vreun elev la fel de plictisit ca si mine. Erau multe clase de a 11 a si a 12 a pe palier, insa aveam banuiala ca la capat, langa usa, pe dreapta se afla clasa de unde proveneau cei 5 sau cel putin Bogdan. Uitasem sa ma uit.
O voce soptita se auzea in acea tacere a holului, in care brusc imi auzeam doar respiratia mea.
- Da! Nu iubire, dar eram in ora...Nu! Inca sunt! Cum? Nu te aud prea bine..
Vocea sa parea a fi una pe care o mai auzisem si acum cateva zile. O stiam din decembrie, de cand il intalnisem in fata scarii blocului Roxanei, langa masina lui si cand ramasesem blocata cu el afara. Nu eram sigura, insa cand mi-am desprins spatele de perete si m-am uitat mai atent imaginea mi-a confirmat. Era Bughi. statea cu spatele inspre directia mea, incercand sa sopteasca persoanei de la capatul apeului. Am inceput sa ma indrept catre usa, care ducea inapoi la hol. Trebuia sa ma intorc in clasa. Speram doar sa nu se intoarca si sa ma vada.
Purta o bluza neagra, usor mulata, iar parfumul sau extrem de tare si barbatesc macinase intregul aer din jurul sau transformandu-l in acel miros de care aveam sa ii leg persoana lui. Ghetele sale negre bateau usor nervoase, insa pantalonii aceia stramti ii dadeau o alura rebela. Dintr-odata s-a intors, iar ochii sai mi-au intalnit privirea, moment in care am intors capul, dar in acea fractiune de secunda am avut contact vizual. Am grabit pasul, lasandu-l in urma, straduindu-se sa vorbeasca la telefon.
