–– De ce m-ai sărutat azi?
Se aude vocea ei subțire înainte ca Jeongguk să vorbească, făcându-l să-și mute privirea pe buzele ei.
–– Așa am simțit. Doar atât. ridică el din umeri, chiar dacă sufletul îi urla.
–– Ăsta este motivul pentru care te aflii în starea asta?
–– Pentru tine aș putea experimenta toate stările din lumea asta.
Irene a zâmbit, punându-și mâinile peste ale lui.
–– Ți-a zis ceva 'iubitul tău'? A țipat la tine sau ceva?
–– N-Nu. spune ea după ce înghite în sec. El nu e ca mama..
"Sper.."
–– Se comportă bine cu tine?
–– Da.. Decât pe voi doi vă am alături. Doar cu voi mă simt bine, Jeongguk.. Iar după ce s-a întâmplat, nu mai puteți fi prieteni..
–– Nu te mai gândi la asta. A trecut. Tu ești bine?
–– Acum că te-am văzut, da. Dar trebuie să plec.
–– Nu mai stai? întreabă Jeongguk trist.
–– Mă grăbesc.. Am mințit ca să vin aici, altfel nu puteam. Ne vedem la liceu.
–– Nu cred că vin toată săptămâna, adică ce a mai rămas din ea.
–– Îți dau numărul meu. Când vrei, îmi dai mesaj. Dar dacă nu răspund să știi că nu pot.
–– Bine, frumoaso. Ne vedem.
L-a îmbrățișat pentru ultima dată, prinzându-i apoi mâna rece în a ei în timp ce își zâmbeau reciproc.
☆
Soneria s-a făcut auzită, făcându-l pe Taehyung să își lase telefonul pe noptieră, nedumerit.
–– Cine o fi?
S-a ridicat ușor din pat și a coborât cu grijă scările, deschizând ușa.
A rămas ușor uimit când l-a văzut pe șoferul familiei Min, ce avea o sacoșă mare în mână.
–– Am adus haine și cărți pentru domnișoara Irene și mâncare. spune acesta făcând o plecăciune.
Chipul lui Taehyung s-a schimbat radical, strângându-și puternic maxilarul.
–– Irene nu s-a întors acasă?
–– Domnișoara nu era când am plecat eu. Doamna Min mi-a spus să aduc astea aici, unde este și Irene.
–– Am înțeles.
Spune Taehyung și ia cheile mașinii, apoi trece în viteză pe lângă Mark, fără a-i păsa de rănile sau durerea lui.
A intrat în mașină pornind-o, ieșind în viteză din curte.
☆
Taxi-ul în care Irene se afla a parcat la câțiva metri depărtare de porțile vilei, fata dându-se jos din mașină.
A înghețat când l-a văzut pe Mark venind cu mașina, fiind gata să o bage în curte.
–– Mark! strigă ea, iar el coboară. Unde ai fost?
–– Am fost să vă duc haine și cărți.
–– C-Ce? aproape țipă fata șocată, frica punând stăpânire pe corpul ei. T-Taehyung.. Unde e Taehyung?
–– A plecat grăbit imediat ce am adus ce ați cerut. Nu știu unde. Dacă îmi permiteți.
Spune el și se retrage, lăsând-o pe fată singură în fața porților.
Irene și-a acoperit gura cu mâinile, lacrimi apărând în colțul ochilor ei.
–– Irene!
Nici nu și-a dat seama că o mașină a parcat în spatele ei, întorcându-se înghețată înspre cel ce i-a strigat numele.
–– Unde ai fost? spune Taehyung nervos, văzând taxi-ul ce pleca.
Irene și-a lăsat privirea în jos, începând să tremure. S-a dus dracu' totul, și îi era atât de frică de ce avea să se întâmple..
Taehyung a lovit capota în drumul înspre ea, făcând-o să tresară.
–– Te-ai dus la Jeongguk, așa-i?
Irene nu a răspuns, neputând să îi privească ochii care îi străpungeau sufletul.
–– Vorbim acasă. Urcă în mașină. ordonă el.
Roșcata l-a privit, limba tremurându-i în gură. Un nod i s-a format în capul pieptului, nemaiavând curajul să vorbească după ce i-a întâlnit privirea ucigătoare.
–– Nu ai auzit? Ai spus că vrei să rămâi la mine în seara asta. Dacă nu, intrăm și vorbim de față cu părinții tăi.
Irene a plecat ușor nervoasă înspre locul de lângă șofer, lacrimi de nervi curgând pe obrajii ei.
Taehyung a intrat în mașină, mușcându-și obrazul în timp ce o privea pe Irene.
–– De ce m-ai mințit? De ce ai mințit spunând că-ți pasă de starea mea?
–– Îmi pasă de starea ta. Îmi pasă și de starea lui Jeongguk.. Știam că nu mă lăsai să mă duc dacă îți spuneam..
–– Cum să te las să te duci la cel ce mi-a făcut asta?
Irene și-a șters obrazul ud, Taehyung pornind mașina și plecând brutal din loc, făcând stânga la maxim pentru a întoarce mașina, astfel Irene lovindu-se cu obrazul de geam.
Fata a gemut de durere și și-a pus mâna pe locul lovit, Taehyung privind-o fără să spună nimic. O mică lovitură nu se compara cu ce a pățit el azi.
Au ajuns în fața vilei, Taehyung coborând și deschizându-i și ei portiera, în timp ce cu cealaltă mână își masa abdomenul.
Irene a coborât având privirea în jos, Taehyung făcându-i semn să meargă. Au intrat împreună în casă, Irene oprindu-se în loc pentru a vedea ce Taehyung vrea să facă în continuare.
–– Știi cât îmi doream să-ți ofer primul sărut? Nu aveam nicio îndoială că eu o voi face, însă niciodată nu m-am așteptat la asta. spune băiatul calm, aruncând cheile în bolul ce era special pentru ele.
–– Încă poți să o faci.. răspunde fata luându-și mâna de pe locul lovit, vorbind cu jumătate de gură din cauza durerii.
Știa că ce a avut cu Jeongguk nu a fost sărut, pentru că înainte de a-și mișca buzele împreună cu ale lui, Taehyung a venit. A fost un.. pupic.
–– Știi cât de gelos am fost când v-am văzut așa? Am simțit că ceva s-a rupt în mine.. Însă știi de ce?
A ajuns în fața ei și și-a plasat o mâna pe obrazul ei lovit, privirile lor intersectându-se.
–– Pentru că te iubesc.